Copyright royalties for public performance: timeliness of email-filed appeal after court closing hours under pre-2018 Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as late-filed, thereby upholding the appellate decision that obligated the defendant to pay the plaintiff copyright royalties and procedural costs for unauthorized public communication of musical works. The dispute concerned the commercial use of protected musical compositions in a hospitality establishment without a license, with the trial and appellate courts finding in favor of the rights-management association. The decisive legal issue was procedural timeliness; applying the pre-2018 Code of Civil Procedure provisions on deadlines (Arts. 182 and 183), the Court held that a legal act submitted via email after the close of business hours in the final day of the statutory 30-day appeal period was not considered filed in time, regardless of subsequent receipt, citing Decisions No. 34/2017 and the intertemporal application rules of Arts. 24 and 25 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 485 alin. (1) C. proc. civ, art. 183 din C. proc. civ, art. 183 C. proc. civ, art. 183 alin. (1) C. proc. civ; Copyright royalties for public performance: timeliness of email-filed appeal after court closing hours under pre-2018 Code of Civil Procedure: Invocând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 C. proc. civ., pârâta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei date de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, solicitând admiterea recursul, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, fie instanţei competente material şi teritorial să judece pricina, fie Curţii de Apel Bucureşti, în funcţie de motivul de recurs care va fi apreciat ca întemeiat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 iunie 2021
I. Circumstanţele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2017, la data de 29 august 2017, UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună, în principal, obligarea pârâtei la plata sumei 48.976,20 RON, inclusiv TVA, reprezentând valoarea egală cu triplul remuneraţiilor (drepturi patrimoniale de autor) corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în Unitatea de cazare Pensiunea Turistică Bucura 3* din oraşul Călimăneşti, în restaurantul situat în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3*, terasa situată în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3* în cadrul evenimentelor desfăşurate în incinta restaurantului, în perioada august 2014 - august 2017, fără autorizaţie licenţă neexclusivă încheiată cu UCMR-ADA.
În subsidiarul capătului 1 al cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 16.325,40 RON, inclusiv TVA, reprezentând remuneraţie (drepturi patrimoniale de autor) corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în suma datorată pentru comunicarea publică a operelor muzicale în scop ambiental în Unitatea de cazare Pensiunea Turistică Bucura 3* din oraşul Călimăneşti, în restaurantul situat în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3*, terasa situată în incinta Pensiunii Turistice Bucura 3* în cadrul evenimentelor desfăşurate în incinta restaurantului, obligarea pârâtei la plata sumei de 19.792,50 RON, reprezentând penalităţi datorate până la data de 16 august 2017 pentru întârzierea plăţii remuneraţiei de mai sus, obligarea pârâtei la plata penalităţilor de 0,5%/zi de întârziere, începând cu data de 16 august 2017 şi până la data plăţii efective a sumei de 30.712,5 RON, cu cheltuieli de judecată.
I.2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă:
Prin sentinţa civilă nr. 458 din data de 13 martie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis în parte acţiunea privind pe reclamanta UCMR-ADA Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 14.242,2 RON repararea prejudiciului cauzat prin comunicarea publică a operelor muzicale, în perioada mai 2015 - august 2017.
A respins, în rest, acţiunea şi a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 4.175 RON, cheltuieli de judecată.
I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă:
Prin decizia civilă nr. 349A din data de 20 mai 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 458 din data de 13 martie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor.
A obligat pe apelantă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.975 RON.
I.4. Calea de atac exercitată în cauză:
Invocând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 C. proc. civ., pârâta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei date de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, solicitând admiterea recursul, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, fie instanţei competente material şi teritorial să judece pricina, fie Curţii de Apel Bucureşti, în funcţie de motivul de recurs care va fi apreciat ca întemeiat.
I.5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă:
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante UCMR-ADA Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, iar aceasta nu a depus întâmpinare.
Prin concluziile raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a reţinut că, în speţă, completul de filtru urmează a aprecia dacă recursul este declarat în termen legal sau dacă este incidentă excepţia tardivităţii, dacă criticile formulate de către recurenta-pârâtă pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancţiunea nulităţii recursului, prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar, în măsura în care va trece peste aceste excepţii, va dispune asupra admisibilităţii în principiu a căi de atac.
Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comuniat părţilor, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au formulat puncte de vedere.
Prin rezoluţia din data de 2 iunie 2021, a fost fixat termen de judecată la data de 22 iunie 2021, în conformitate cu prevederile art. 493 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
În condiţiile art. 493 alin. (5) şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând recursul, cu prioritate, prin prisma excepţiei tardivităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ., termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În cauză, se observă că prin decizia nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost respins apelul formulat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei pronunţate de tribunal într-o cauză având ca obiect "drept de autor şi drepturi conexe".
Prin urmare, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii atacate, în conformitate cu prevederile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., enunţate anterior, legea neprevăzând un alt termen derogatoriu de la cel de drept comun.
În speţă, raportat la data comunicării deciziei recurate, 16 noiembrie 2020 (dovada de comunicare a decizie pronunţate de instanţa de apel către recurenta-pârâtă se află la dosarul de apel), termenul pentru declararea recursului s-a împlinit la data de 17 decembrie 2020 (joi).
Cererea de recurs a fost înaintată prin intermediul poştei electronice în ultima zi a termenului, respectiv la data de 17 decembrie 2020, ora 2045 .
Potrivit art. 182 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., termenul care se socoteşte pe zile se împlineşte la ora 2400 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul, iar, dacă este vorba despre un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile (aceste ultime prevederi legale prevăzând că actele de procedură depuse înăuntrul termenului prin scrisoare recomandată la oficiul poştal ori depuse la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, la unitatea militară ori la administraţia de deţinere unde se află partea, se socotesc a fi făcute în termen).
Programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic şi începe, de regulă, la ora 800 şi se încheiere la ora 1600, conform art. 89 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.
Prin urmare, cum nu s-a susţinut şi nici nu a existat vreo dovadă în sensul că programul de lucru în cadrul Curţii de Apel Bucureşti nu s-ar desfăşura în intervalul orar ce constituie regula instituită de dispoziţiile anterior menţionate, depunerea la această instanţă a recursului, prin e-mail, în ultima zi a termenului, după ora 1600, este socotită a fi fost realizată cu nerespectarea termenului legal, având în vedere că cererea de recurs a fost înregistrată în evidenţa instanţei a doua zi, respectiv pe data de 18 decembrie 2020, când a primit dată certă.
În acest sens, se reţine că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 11 octombrie 2017 a fost publicată decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din C. proc. civ., în sensul de a se stabili dacă acţiunea introdusă prin e-mail/fax, în ultima zi a termenului ce se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotită a fi făcută în termen.
Prin această decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că:
"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen."
Ulrterior, prin decizia nr. 45/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 961 din data de 20 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:
"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen".
Faţă de dispoziţiile art. 24 şi 25 C. proc. civ., care prevăd că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămânând supuse acelei legi, şi raportat la data începerii prezentului proces, 29 august 2017, acesta este supus normelor de procedură civilă anterioare modificărilor aduse de Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, intrate în vigoare la data de 21 decembrie 2018.
Ca atare, din perspectiva excepţiei tardivităţii, relevanţă în prezenta cauză o au dispoziţiile art. 182 şi art. 183 C. proc. civ. în forma în vigoare la data iniţierii prezentului litigiu [dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, prin care în enumerarea cuprinsă la art. 183 alin. (1) C. proc. civ. au fost introduse şi actele de procedură trimise prin fax sau e-mail], astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Prin urmare, înaintarea recursului prin intermediul poştei electronice în ultima zi a termenului (17 decembrie 2020, ora 2045), după ora la care se încheiase activitatea la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, cererea care a primit dată certă pe data de 18 decembrie 2020, determină concluzia că această cale de atac a fost declarată cu încălcarea termenului reglementat de 485 alin. (1) C. proc. civ.
Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii recurentei-pârâte din exercitarea dreptului la recurs, sancţiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de considerentele expuse şi de dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, împrejurarea în raport de care nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs şi a posibilităţii încadrării acestora în motivele de casare prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul formulat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 349A din data de 20 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iunie 2021.