Revision inadmissible in jurisdictional-conflict enforcement case; prior different-creditor decision not res judicata.

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2021

Asupra cererii de revizuire deduse judecăţii, reţine următoarele:

1. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Obiectul dosarului nr. x/2020 îl reprezintă contestaţia la executare, formulată de contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimata A., prin care a solicitat suspendarea executării silite începute de către BEJ B. în dosarul de executare nr. 1524/2019, până la soluţionarea contestaţiei, admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ B. în prezentul dosar de executare, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

2. Cererea de revizuire

2.1. Motivele cererii

Prin cererea de revizuire, înregistrată la 20 mai 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunţată de această instanţă, în dosarul nr. x/2020, invocând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, pronunţată de instanţa supremă, în dosarul nr. x/2020.

Revizuenta a arătat în motivare că, prin decizia nr. 861 din 14 aprilie 2021, a fost soluţionat un conflict de competenţă identic, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu pârâta C., fiind stabilită în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, iar prin decizia supusă revizuirii, competenţa de soluţionare a litigiului având ca obiect contestaţie la executare, referitor la care aceleaşi instanţe au dispus declinări reciproce, respectiv Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Sector 5 Bucureşti, a fost stabilită în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Învederează că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., temei de drept al prezentei cereri de revizuire, sunt aplicabile şi în ipoteza încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, iar, potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul prevăzut la alin. (1) pct. 8 al art. 509 din acelaşi act normativ, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Revizuenta a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale revizuirii, respectiv existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive potrivnice; hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Ca situaţie de fapt a învederat că sunt 52 creditori urmăritori, judecători în cadrul Curţii de Apel Cluj, benficiari ai creanţelor băneşti de natură salarială identice, datorate pentru aceeaşi perioadă de timp, stabilite prin hotărâri judecătoreşti comune, pentru realizarea cărora a fost începută executarea silită. Ministerul Justiţiei a promovat 52 contestaţii la executare, corespunzător dosarelor de executare iniţiale individuale, anterior măsurii conexării dispuse de executorul judecătoresc, dosare ce au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, care a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Revizuenta a arătat că, pentru a fi incidente dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ. nu este necesară tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care are legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, astfel încât aceasta din urmă să nu poată fi contrazisă.

Revizuenta a solicitat ca, în rejudecarea conflictului negativ de competenţă, să se constate că litigiul revine spre soluţionare Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. şi 651 alin. (1) din acelaşi act normativ.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, art. 513 alin. (4) teza finală, art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Analiza admisibilităţii revizuirii

Înalta Curte reţine că, în speţă, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta solicită anularea deciziei civile nr. 904 din 20 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2020, invocând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei nr. 861 din 14 aprilie 2021, pronunţată de instanţa supremă, în dosarul nr. x/2020.

Se constată că ambele hotărâri sunt pronunţate în dosare prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă între Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Sector 5 Bucureşti, cu privire la contestaţii la executare, formulate împotriva executării silite de către contestatorul debitor Ministerul Justiţiei.

Revizuenta pretinde că decizia a cărei anulare se solicită încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei pronunţată anterior într-o cauză similară şi arată că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate cerute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Astfel, invocarea normei de drept citate presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată în art. 430 C. proc. civ., astfel:,,(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre".

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 431 C. proc. civ.

Potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

În acest mod legiuitorul a consacrat în mod explicit, in terminis, pe plan normativ şi efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur).

Într-o astfel de situaţie, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune existenţa unui proces în desfăşurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanţei.

Înalta Curte reţine că, în speţă, nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece revizuenta nu a figurat în calitate de parte în dosarul în care a fost pronunţată decizia pretins contrară, iar judecata a purtat în privinţa drepturilor, chiar dacă similare, aparţinând altor persoane fizice, fiind fără relevanţă că debitorul executat silit este acelaşi, respectiv Ministerul Justiţiei, ori că instanţele aflate în conflict sunt aceleaşi.

Hotărârea în raport de care revizuenta invocă încălcarea autorităţii de lucru judecat, decizia nr. 861 din 14 aprilie 2021, reprezintă, în realitate, o decizie de practică judiciară, iar împrejurarea că prin această hotărâre a fost adoptată o soluţie diferită celei pronunţate prin hotărârea atacată, nu se circumscrie cazului de revizuire invocat, fiind cel mult o chestiune ce ar putea face obiect al unui recurs în interesul legii, iar nu obiect al căii extraordinare de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată revizuenta A. împotriva deciziei nr. 907 din 20 aprilie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 907 din 20 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, formulată de revizuenta A..

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 iunie 2021.