Negative conflict of jurisdiction in enforcement objections: priority of the enforcing court that authorized execution under the uniqueness principle of the enforcement court

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 08.09.2020, sub dosar civil nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a solicitat în contradictoriu cu intimatul A. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: suspendarea executării silite începute de către BEJ B. până la soluţionarea prezentei contestaţii; admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită; anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ B. în prezentul dosar de executare, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite; întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm., C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2829/21.12.2020, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată prin întâmpinare de către intimat, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, instanţa a reţinut că, în speţă, competenţa aparţine instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului, norma de competenţă prevăzută de art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., fiind instituită în favoarea debitorului. Or, sediul debitorului la data sesizării organului de executare era situat în Bucureşti, str. x, în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind instanţa competentă să soluţioneze contestaţie la executare.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti prin sentinţa civilă nr. 2558 din data de 24 martie 2021 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În esenţă, instanţa a reţinut că în speţă, competenţa aparţine instanţei care a încuviinţat executarea silită, respectiv Judecătoria Alba Iulia.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Alba Iulia şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la dispoziţiile în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a judeca pricina.

Astfel, ambele instanţe au reţinut că în materia contestaţiei la executare competenţa teritorială se determină potrivit normei cuprinse la art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., însă, Judecătoria Alba Iulia a reţinut că, în cauză, competenţa aparţine instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul debitorului, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 08.09.2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a solicitat în contradictoriu cu intimatul A. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: suspendarea executării silite începute de către BEJ B. până la soluţionarea prezentei contestaţii; admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită; anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ B. în prezentul dosar de executare, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite; întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm., C. proc. civ.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, şi care prevede, în noua redactare, că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Din norma juridică enunţată se degajă cerinţa ca instanţa de executare să fie unică, în sensul că una şi aceeaşi instanţă trebuie să soluţioneze atât cererea de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare sau alte incidente ivite în cadrul procedurii de executare.

În speţă, la data de 11.08.2020 BEJ B. a somat Ministerul Justiţiei să execute dispoziţiile titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 335/25.02.2008 pronunţată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Cluj, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811/R/2009 a Curţii de Apel Cluj, lămurită prin încheierea din 27.06.2019, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia civilă nr. 59/2019 a Curţii de Apel Cluj, sentinţa civilă nr. 170/2015 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2014, definitivă prin decizia civilă nr. 1778/A/2015 a Curţii de Apel Cluj.

Prin încheierea nr. 1366/CC/2020/30.04.2020 a Judecătoriei Alba Iulia, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite în temeiul titlurilor executorii menţionate.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 1366/CC/2020/30.04.2020 a Judecătoriei Alba Iulia, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare aparţine judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, şi anume Judecătoria Alba Iulia, ca instanţă de executare.

Această apreciere dă eficienţă principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, ca instanţă de executare.

Prin urmare, faţă de cele anterior reţinute şi de temeiurile de drept evocate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2021.