Inadmissibility of cassation appeal against final appellate decision in property restitution and indemnity proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, thereby affirming the appellate court's decision which had upheld the first-instance ruling that dismissed the plaintiff's claim as having lost its object. The dispute concerned a property restitution claim under Law No. 165/2013, where the claimant sought to compel state authorities to issue an indemnity title for an expropriated property using the 2013 notary fee schedule. The decisive legal basis for the dismissal was the combination of Article 35(4) of Law No. 165/2013, which stipulates that judicial decisions in these matters are subject only to appeal, and Article 483(2) and Article 634(1) of the Code of Civil Procedure, which prohibit cassation appeals against decisions that are only susceptible to the appeal remedy, rendering the challenged final appellate decision immune from further judicial review.
Legislator headnote
AI generatedart. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, art. 488 C. proc. civ, art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against final appellate decision in property restitution and indemnity proceedings: Prin întâmpinarea 21 aprilie 2021, intimata A. a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 iunie 2021
Deliberând, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, la data de 4 iunie 2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând ca, prin hotărârea care se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtelor la emiterea titlului de despăgubire în dosarul înregistrat la ANRP sub nr. x, reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, ce i-a aparţinut, situat în Municipiul Timişoara, str. x, jud. Timiş, urmând ca evaluarea imobilului să se facă prin aplicarea grilei notariale valabile din anul 2013, conform art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.
2. Sentinţa Tribunalului Timiş, secţia I civilă
Prin sentinţa civilă nr. 1597/04.12.2019 pronunţată în dosar nr. x/2019, Tribunalul Timiş a respins acţiunea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Naţională Pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor, ca rămasă fără obiect şi a obligat pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la 2500 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.
3. Hotărârea Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă
Prin decizia nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta Comisia Naţională Pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei nr. 1597/04.12.2019 pronunţată de Tribunalul Timiş. A fost obligată apelanta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a declarat recurs pârâta Comisia Naţională Pentru Compensarea Imobilelor.
Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (4 iunie 2019), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018, în sensul că nu se mai impune a se efectua procedura de filtrare a recursului.
Prin întâmpinarea 21 aprilie 2021, intimata A. a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată la 15 iunie 2021, dată la care Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului.
II. Soluţia şi considerentele asupra recursului
Examinând admisibilitatea recursului, Înalta Curte constată următoarele:
Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea titlului de despăgubire în dosarul înregistrat la ANRP sub nr. x, reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, ce i-a aparţinut, situat în Municipiul Timişoara, str. x, jud. Timiş, urmând ca evaluarea imobilului să se facă prin aplicarea grilei notariale valabile din anul 2013, conform art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania.
Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabilă în prezenta speţă, prevede la art. 35 că:
"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului", iar art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.
Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.
Conform principiului legalităţii o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Din coroborarea dispoziţiilor sus evocate, respectiv art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. şi cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din acelaşi act normativ, rezultă că decizia nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, nu este susceptibilă de recurs, fiind o hotărâre supusă numai căii de atac a apelului.
Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Comisia Nationala Pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2021.