Negative jurisdictional conflict resolved: Bucharest Sector 5 Court exclusively competent for execution challenge by Ministry of Public Finance

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti la data de 26.06.2020 sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestaţie împotriva executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 2056/E/2019 al BEJ B., solicitând suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, admiterea contestaţiei şi anularea încheierii de stabilire a cuantumului creanţei din 05.06.2020 emise de executorul judecătoresc, admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712 şi urm. C. proc. civ., precum şi toate dispoziţiile legale invocate în cuprinsul cererii.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 1039/10.02.2021, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Oradea.

A reţinut instanţa că prin încheierea din 10.01.2020 pronunţată în dosar nr. x/2020, Judecătoria Oradea a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ B., prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, împotriva debitorilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, în temeiul titlului executoriu constând în hotărârile judecătoreşti indicate în respectiva încheiere.

A mai reţinut instanţa că aceasta este ipoteza în care cererea de încuviinţare a executării silite a fost formulată de către executorul judecătoresc împotriva mai multor debitori principali, astfel încât instanţa de executare competentă este cea în circumscripţia căreia se află domiciliul sau, după caz, sediul oricăruia dintre debitorii principali, în conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. care stabilesc că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul a cel puţin unui debitor principal, în speţă Judecătoria Oradea.

Prin sentinţa nr. 2034/12.04.2021, Judecătoria Oradea a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că intimatul A. are calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Bihor, iar contestatorul ar avea dreptul să sesizeze, în afară de Judecătoria Oradea, o altă instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia oricăreia din curţile de apel învecinate, astfel încât, cu atât mai mult, trebuie recunoscută posibilitatea contestatorului de a sesiza instanţa în circumscripţia căreia îşi are sediul, conform prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

Pe de altă parte, din cuprinsul dosarului execuţional rezultă că prin cererea adresată Judecătoriei Oradea executorul judecătoresc a solicitat încuviinţarea executării silite doar împotriva debitorilor Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor, împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice a fost adresată o cerere către Judecătoria Sector 5 Bucureşti, prin încheierea pronunţată la data de 15.01.2020 în dosarul nr. x/2020, fiind admisă această cerere. Împotriva executării silite au mai fost formulate mai multe contestaţii la executare înregistrate pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti (dosar nr. x/2020) şi pe rolul Judecătoriei Arad astfel încât raţionamentul instanţei de trimitere referitor la alegerea de către executor ca instanţă de executare a Judecătoriei Oradea, respectiv soluţionarea de către această instanţă a tuturor contestaţiilor la executare nu poate fi susţinut.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. 2056/E/2019 al BEJ B. prin care s-a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, admiterea contestaţiei şi anularea încheierii de stabilire a cuantumului creanţei din 05.06.2020 emise de executorul judecătoresc, admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare

Dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanţa competentă a soluţiona contestaţia, prevăd că aceasta se introduce la instanţa de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe.

Or, în speţă, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestaţiei la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Finanţelor Publice.

Faptul că Judecătoria Oradea a pronunţat, la 10.01.2020, încheierea de încuviinţare a executării nu determină stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea respectivei instanţe, în raport de textele de lege menţionate care reglementează expres instanţa competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reţine, totodată, că încheierea de încuviinţare a executării silite este pronunţată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestaţiei la executare, introdusă în condiţiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competenţa instanţei care a emis-o.

De asemenea, nu prezintă relevanţă faptul că în dosarul de executare sunt mai mulţi debitori şi că încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată împotriva mai multor debitori, în raport de dispoziţiile art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., care stipulează în sensul introducerii cererii la instanţa competentă pentru debitorul principal şi având în vedere că Ministerul Finanţelor Publice este un astfel de debitor. În plus, se observă că acţiunea - contestaţie la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Finanţelor Publice este în sectorul 5, Bucureşti, regulatorul de competenţă va fi pronunţat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 09 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.