Recourse nullity for challenging judicial stamp duty timbrability outside the exclusive re-examination procedure

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea formulată de reclamantul Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, în contradictoriu cu pârâtul A., acesta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1.988.088.52 RON care se compune din:

a) 21.123,66 RON, despăgubiri achitate de reclamant către B. reprezentând rentă în perioada 21.10.2017-21.09.2019;

b) 1.543,93 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 21.123,66 RON;

c) 188.887,50 RON, despăgubiri achitate de reclamant către C. cu titlu de daune morale;

d) 16.162,56 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 188.887,50 RON;

e) 202.299,72 RON, despăgubiri achitate de reclamant către D., cu titlu de daune morale;

f) 17.692,63 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 202.299,72 RON;

g) 50.563,00 RON, despăgubiri achitate de reclamant către E., cu titlu de daune morale;

h) 4.422,11 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamant a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 50.563,00 RON;

i) 48.063,00 RON, despăgubiri achitate de reclamant către F., cu titlu de daune morale;

j) 4.203,47 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 48.063,00 RON;

k) 48.063,00 RON, despăgubiri achitate de reclamant către G., cu titlu de daune morale;

1) 4.203,47 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamant a efectuat plata despăgubirilor şi până ia data introducerii acţiunii, aferente sumei de 48.063,00 RON;

m) 187,719,56 RON, despăgubiri achitate de reclamant către H., cu titlu de daune morale;

n) 16.417,48 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 187.719,56 RON;

o) 211.867,95 RON, despăgubiri achitate de reclamant către I., cu titlu de daune morale;

p) 18.529,44 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 211.867,95 RON;

q) 218,246,77 RON, despăgubiri achitate de reclamant către J., cu titlu de daune morale;

r) 19.087,32 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 218.246,77 RON;

s) 94.926,00 RON, despăgubiri achitate de reclamant către K., cu titlu de daune morale;

t) 8.301,99 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 94.926,00 RON;

u) 557.046,08 RON, despăgubiri achitate de reclamant către L., mandatar pentru B., M. şi N., cu titlu de daune morale;

v) 48.717,88 RON, reprezentând dobânda penalizatoare calculată de la data la care reclamantul a efectuat plata despăgubirilor şi până la data introducerii acţiunii, aferente sumei de 557.046,08 RON;

w) a solicitat, de asemenea, plata cheltuielilor de judecată, plata dobânzii legale penalizatoare calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la achitarea integrală a debitului, precum şi a celorlalte cheltuieli pe care le va face cu acest proces.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa nr. 253 din 25.06.2020 a Tribunalului Cluj, secţia civilă s-a admis excepţia insuficientei timbrări, invocată de către pârât.

S-a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (B.A.A.R), în contradictoriu cu pârâtul A..

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului suma de 11.284,4 RON cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia nr. 250 A din 12 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România împotriva sentinţei civile nr. 253 din 25.06.2020 a Tribunalului Cluj, pe care a menţinut-o.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 250 A din 12 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate întrucât instanţa de apel a dat o interpretare şi a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material în privinţa apelului introdus de reclamant.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, recurentul-reclamant a susţinut că nu trebuia să fie obligat la plata vreunei taxe judiciare de timbru, având în vedere faptul că sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daune materiale şi morale decurgând din acestea.

Având în vedere că fapta săvârşită de către pârâtul A. constituie infracţiune, care a avut ca urmare decesul unor persoane, în urma căreia, în acord cu Ghidul pentru soluţionarea daunelor morale, legea şi jurisprudenţa din România, reclamantul a stabilit acordarea de despăgubiri civile, precum şi faptul că Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, introducând prezenta acţiune în regres, se impunea ca cererea sa fie scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Referitor la excepţia netimbrării invocată de către pârât, recurentul-reclamant a arătat că aceasta este inadmisibilă, atât timp cât taxa judiciară de timbru a fost deja achitată, chiar daca poate nu în cuantumul considerat a fi cel corect.

În concluzie, recurentul solicită instanţei de recurs să constate faptul că reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 21.893,06 RON, deşi nu avea această obligaţie, şi întrucât taxele judiciare de timbru din fond şi din apel nu sunt datorate, acestea să fie restituite către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

În cauză nu a fost realizată procedura de filtru, data iniţială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

Prin rezoluţia din 08 aprilie 2021 s-a stabilit termen la data de 08 iunie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra nulităţii căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, prin raportare la decizia nr. 7/2014, pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ., recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5) din acelaşi cod, iar motivele de recurs sunt cele prevăzute expres şi limitativ în art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Articolul 489 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică, iar în alin. (2) al aceluiaşi articol se arată că aceeaşi sancţiune, a nulităţii recursului, se aplică şi în situaţia în care criticile dezvoltate nu sunt susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Sub un alt aspect, se reţine că pentru a putea fi considerat motivat, în sensul art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., recursul trebuie să conţină critici susceptibile de a fi analizate în această cale de atac.

În speţă, recurentul a criticat decizia atacată, în principal, din perspectiva caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată şi a obligării sale, de către instanţa de fond, la plata taxei judiciare de timbru calculate la valoarea pretenţiilor solicitate.

Înalta Curte reţine că prin decizia nr. 7 din 08 decembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 137 din 24 februarie 2015, dată în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, s-a statuat cu caracter obligatoriu în sensul că partea în sarcina căreia s-a stabilit obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru poate formula critici care să vizeze caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată exclusiv în cadrul cererii de reexaminare, neputând supune astfel de critici controlului judiciar prin intermediul apelului sau recursului.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut că reexaminarea priveşte, potrivit textului legal menţionat, "modul de stabilire a taxei judiciare de timbru", ca operaţiune de ansamblu, ce se constituie din mai multe etape, începând cu încadrarea acţiunii sau a cererii deduse judecăţii în categoriile prevăzute de Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii caracterului timbrabil sau netimbrabil al cererii, cu observarea eventualei incidenţe a normelor legale care instituie scutiri legale de la plata taxei de timbru, iar în situaţia în care se stabileşte că acţiunea sau cererea este supusă taxei judiciare de timbru, următoarea etapă constă în determinarea cuantumului acestei taxe, procedeu care poate presupune, în cazul acţiunilor evaluabile în bani, un calcul matematic de aplicare a cotelor procentuale prevăzute de lege asupra valorii obiectului cererii.

În lipsa unei dispoziţii legale exprese, care să limiteze obiectul controlului în calea de atac a reexaminării doar la etapa de determinare prin calcul matematic a cuantumului taxei judiciare de timbru şi având în vedere ipoteza cuprinzătoare a normei, ce vizează "modul de stabilire a taxei judiciare de timbru", nu se poate identifica niciun temei legal care să justifice excluderea problemei caracterului timbrabil al cererii de chemare în judecată din sfera obiectului reexaminării.

Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de reexaminare, care vizează "modul de stabilire a taxei judiciare de timbru" în întregul său, se soluţionează prin încheiere irevocabilă, ceea ce semnifică, în înţelesul art. 377 alin. (2) din C. proc. civ., că, împotriva unei astfel de încheieri, nu se mai poate exercita vreo cale de atac de reformare, nici pe cale separată şi nici odată cu fondul, iar aspectele dezlegate prin încheierea irevocabilă pronunţată în temeiul articolului anterior menţionat intră în puterea lucrului judecat, neputând fi repuse în discuţie de aceeaşi parte în căile de atac exercitate împotriva hotărârii pronunţate cu privire la fondul litigiului.

O astfel de interpretare nu este de natură să nesocotească principiul constituţional al legalităţii căilor de atac, ci dimpotrivă, dă expresie acestui principiu, valorificând intenţia clară a legiuitorului de a reglementa o procedură rapidă şi eficientă de soluţionare a incidentelor privind modul de stabilire a taxelor judiciare de timbru, prealabil soluţionării fondului litigiului.

Cu referire la compatibilitatea acestui raţionament cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului s-a arătat că este adevărat că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a cristalizat principiul potrivit căruia, în situaţia în care dreptul de a ataca o hotărâre judecătorească pe calea apelului sau a recursului este prevăzut în legislaţia unui stat parte la Convenţie, instanţa învestită cu aceste căi de atac este chemată să soluţioneze cauza respectând toate condiţiile instituite de art. 6 paragraful 1 (Cauza Delcourt contra Belgiei, 17 ianuarie 1970). Această ipoteză nu este aplicabilă însă în materia contestării modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, domeniu în care legislaţia naţională prevede exclusiv calea de atac a reexaminării.

Deşi decizia nr. 7 din 08 decembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, a fost dată în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, Înalta Curte constată că statuările menţionate îşi păstrează caracterul actual şi prin raportare la O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care au preluat la art. 39 dispoziţiile referitoare la reexaminarea împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În speţă, Înalta Curte constată că suma de bani la care a fost obligat reclamantul reprezintă taxa judiciară de timbru datorată de acesta pentru judecata în primă instanţă.

Înalta Curte reţine că, la fond, reclamantul a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea civilă nr. 67/CC din 06 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă în dosarul nr. x/2019.

Astfel, prin încheierea nr. 67/CC din 06 mai 2020, instanţa de fond a stabilit, cu caracter definitiv, că acţiunea este supusă timbrajului întrucât, în cauză, nu are incidenţă art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în considerarea calităţii de asigurător a reclamantului, care este ţinut a răspunde pentru fapta lucrului, precum şi prin raportare la temeiul răspunderii sale, temei reprezentat de contractul de asigurare.

Prin urmare, recurentul a avut posibilitatea de a formula cerere de reexaminare, inclusiv împotriva sumelor datorate cu titlu de taxă judiciară de timbru în primă instanţă, şi a uzat de această cale.

În acest sens, Înalta Curte reţine că argumentele prezentate de recurent în cuprinsul cererii de recurs, privind caracterul timbrabil al cererii de chemare în judecată, puteau fi folosite doar în calea de atac a reexaminării şi nu pot fi circumscrise motivelor de casare expres prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Faţă de aceste considerente, cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi va constata nul recursul declarat de reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România împotriva deciziei civile nr. 250 A din 12 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Văzând dispoziţiile art. 451 alin. (1) C. proc. civ., precum şi solicitarea intimatului-pârât A. de acordare a cheltuielilor de judecată, solicitare dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, se va admite cererea formulată de acesta, urmând a fi obligat recurentul-reclamant Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România la plata sumei de 1.190 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România împotriva deciziei civile nr. 250 A din 12 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Obligă pe recurentul-reclamant Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România la plata sumei de 1.190 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 iunie 2021.