Cassation appeal annulled for failure to frame illegality grounds within mandatory casation requirements

Şedinţa publică din data de 20 mai 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la 6 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Braşov, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Statul Român prin administrator Ministerul Transporturilor, Municipiul Braşov prin primar, Consiliul Local Braşov, Statul Român prin administrator Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Statul Român prin administrator Direcţia Regională De Drumuri Şi Poduri, pronunţarea unei hotărâri prin care:

- să fie obligaţi pârâţii să lase în deplină proprietate şi posesie reclamanţilor suprafaţa de aproximativ 650 mp, ocupată fără drept, din terenul în suprafaţă de 10.219 mp, situat în Braşov, jud. Braşov, str. x (DJ 101H, DN IE) FN, înscris în CF nr. x (CF vechi nr. x) a localităţii Braşov cu nr. 2589, respectiv terenul ocupat de drumul public efectiv - Calea x (Drumul Poienii) şi terenul ocupat de parcarea amenajată pe marginea drumului public, iar în caz de imposibilitate obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri, constând în valoarea actuală a bunului revendicat (a suprafeţei de teren ocupate fără drept, aprox. 650 mp) şi obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri, constând în diferenţa de valoare pentru suprafaţa de teren devenită neconstruibilă datorită ocupării pârâţilor (aproximativ) 500 mp, respectiv despăgubiri în sumă de 70.000 euro la curs BNR din data plăţii, pentru totalul de aproximativ 1.050 mp (650 mp ocupat fără drept şi aproximativ 500 mp devenit neconstruibil datorită ocupării pârâţilor);

- să fie obligaţi pârâţii ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunţa sau un într-un termen apreciat şi precizat de instanţa ca fiind rezonabil, să intabuleze în evidenţele de carte funciară dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi.

Prin sentinţa civilă nr. 3343 din 12 aprilie 2019 pronunţată de Judecătoria Braşov, secţia civilă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, raportat la valoarea obiectului litigiului şi la prevederile art. 94 şi 95 C. proc. civ.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 240/S din 7 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, s-a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în formulare a cererii de chemare în judecată.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată, completată şi precizată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Municipiul Braşov prin primar, Consiliul Local Braşov, Statul Român prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Statul Român prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, ca fiind formulată de persoane care nu justifică interes.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia nr. 477/AP din 7 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia I civilă, s-a admis apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 240/S din 7 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Braşov. S-a anulat sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 477/AP din 7 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia I civilă, pârâţii Municipiul Braşov prin primar şi Consiliul Local Braşov au formulat recurs.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 5 octombrie 2020.

Cererile de recurs formulate de pârâţii Municipiul Braşov prin primar şi Consiliul Local Braşov, deşi sunt formulate în mod separat, cuprind critici identice, motiv pentru care vor fi analizate împreună.

Recurenţii-pârâţi au solicitat admiterea recursului şi casarea în tot a hotărârii atacate, cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Braşov.

Au arătat că hotărârea Curţii de Apel Braşov a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa admiţând cererea de apel formulată de apelanţii-reclamanţi împotriva sentinţei civile pronunţate de prima instanţă, pe care a anulat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond.

În mod greşit şi contradictoriu, instanţa de apel a apreciat că în cauză nu se poate reţine excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, aceasta neavând susţinere nici în fapt, nici în drept. Motivele pe care şi-a întemeiat instanţa de apel soluţia au constat în faptul că în cauză nu s-a încheiat un contract de schimb între Consiliul Local Braşov şi reclamanţii A. şi B., iar pe de altă parte, reclamanţii nu au acceptat schimbul propus de pârâtul Consiliul Local Braşov, fără a fi avute în vedere şi alte aspecte esenţiale reţinute de instanţa de fond în soluţionarea excepţiei lipsei de interes a reclamanţilor.

Recurenţii-pârâţi au mai arătat că nu se poate imputa pârâtului Consiliul Local Braşov faptul că nu a fost încheiat un contract de schimb. Deşi acesta a făcut o ofertă reclamanţilor, contractul de schimb nu a putut fi perfectat tocmai din cauza atitudinii reclamanţilor care nu şi-au dat acordul la efectuarea schimbului.

În aceste condiţii, nu se poate reţine nicio culpă a Consiliului Local Braşov şi, cu atât mai puţin, acest motiv nu poate constitui, astfel cum în mod eronat a reţinut instanţa de apel, motiv de respingere a excepţiei lipse de interes invocată de către Tribunalul Braşov.

Recurenţii apreciază că în mod corect Tribunalul Braşov a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, şi pe cale de consecinţă a respins cererea de chemare în judecată formulată, completată şi precizată de aceştia, ca fiind formulată de persoane care nu justifică un interes. Astfel, în temeiul art. 32 alin. (1) lit. d) şi a) art. 33 C. proc. civ., instanţa de fond, în mod corect, a apreciat că interesul reclamanţilor pentru promovarea cererii de chemare în judecată nu este legitim deoarece terenul revendicat face parte din domeniul public, iar pentru preluarea acestuia s-a acordat reclamanţilor teren în schimb, deşi terenul fusese preluat la data la care reclamanţii au cumpărat imobilul.

Având în vedere că decizia pronunţată de Curtea de Apel Braşov se întemeiază doar pe motivul inexistenţei unui contract de schimb între Consiliul Local Braşov şi reclamanţi şi pe motivul că aceştia nu au acceptat schimbul propus de pârâtul Consiliul Local Braşov, recurenţii solicită instanţei de judecată să admită recursul astfel cum a fost formulat.

În drept, a fost invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 26 februarie 2021.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că aspectele prezentate de recurenţii-pârâţi nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind întemeiată excepţia nulităţii recursurilor invocată de intimaţii-reclamanţi în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.

Raportul a fost comunicat părţilor la 9 martie 2021.

La 17 martie 2021 recurenţii-pârâţi au depus punct de vedere la raport, solicitând respingerea excepţiei nulităţii recursurilor.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 20 mai 2021, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursurile în raport de excepţia de nulitate invocată de intimaţii-reclamanţi B. şi A. în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Cererile de recurs formulate de recurenţii-pârâţi Municipiul Braşov prin primar şi Consiliul Local Braşov nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare fiind aceea că hotărârea Curţii de Apel Braşov a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fără a dezvolta şi a arăta, în mod concret, care ar fi normele greşit aplicate de către instanţa de apel.

În esenţă, nemulţumirea recurenţilor-pârâţi constă în faptul că instanţa de apel a apreciat că în cauză nu se poate reţine excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, apreciere ce nu ar avea susţinere nici în fapt, nici în drept, dat fiind că nu se poate reţine nicio culpă a Consiliului Local Braşov şi nu i se poate imputa acestei părţi faptul că nu a fost încheiat un contract de schimb.

Faptul că decizia pronunţată de Curtea de Apel Braşov se întemeiază pe motivul inexistenţei unui contract de schimb între Consiliul Local Braşov şi reclamanţi şi pe motivul că aceştia nu au acceptat schimbul propus de pârâtul Consiliul Local Braşov - aspecte necontestate de părţile din dosar, nu constituie o critică în sine, fără o altă precizare care să evidenţieze, în mod concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii pronunţate de instanţa de apel.

Astfel cum au fost formulate, criticile prezentate de recurenţii-reclamanţi nu vizează argumentele legale prezentate de instanţa de apel în susţinerea soluţiei pronunţate.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulţumiri faţă de soluţia pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de pârâtul Municipiul Braşov prin primar şi de pârâtul Consiliul Local Braşov împotriva deciziei nr. 477/AP din 7 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2021.