Territorial jurisdiction in low-value claims: prohibition of ex officio invocation of private-order competence and de facto domicile criteria

Şedinţa publică din data de 20 mai 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la 26 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Târgovişte, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând obligarea acesteia să-i plătească sumele de 1661,8 RON - debit principal, 780,66 RON - contravaloarea taxei de activare/utilizare reţea C., 381,6 RON - contravaloarea decodorului SD şi Smartcard şi penalităţi de întârziere de 0,2 % calculate asupra sumei facturate.

II. Hotărârea Judecătoriei Târgovişte:

Prin sentinţa civilă nr. 3170 din 2 noiembrie 2020, Judecătoria Târgovişte a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 121 C. proc. civ., ce reglementează o competenţă teritorială exclusivă, text de lege potrivit căruia "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la domiciliul consumatorului".

Cu privire la domiciliul pârâtei instanţa a constatat că acesta este din 3 decembrie 2010 în municipiul Bucureşti, astfel cum rezultă din extrasul DEPABD existent la dosar, deşi la data sesizării instanţei aceasta avea reşedinţa în Târgovişte.

Reţinând că prin raportare la domiciliul pârâtei înscris în cartea de identitate se stabileşte competenţa în cauză, instanţa a concluzionat că revine Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti:

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 377 din 14 ianuarie 2021 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut, în esenţă, că domiciliul pârâtei la data introducerii acţiunii se afla în municipiul Târgovişte, astfel încât, în temeiul art. 1027 raportat la art. 121 C. proc. civ., competenţa teritorială în soluţionarea prezentei cereri de valoare redusă aparţine Judecătoriei Târgovişte.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, reclamanta S.C. A. S.A. a învestit instanţa cu soluţionarea unei cereri de valoare redusă.

Procedura specială de soluţionare a unor atare cereri este reglementată în C. proc. civ. Titlul X - art. 1026 - 1033.

Potrivit dispoziţiilor art. 1027 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu şi procedura de drept comun.

În cauză, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1025-1032 C. proc. civ., ceea ce înseamnă că reclamanta a optat pentru procedura specială prevăzută pentru cererile de valoare redusă.

Potrivit art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei.

Alin. (2) al aceluiaşi text de lege prevede: competenţa teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabileşte potrivit dreptului comun.

Aşadar, alin. (1) al art. 1028 C. proc. civ. stabileşte o competenţă materială de soluţionare a cererilor în favoarea judecătoriilor, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că instanţa competentă teritorial urmează a fi determinată în funcţie de criteriile de drept comun.

Regula generală de competenţă teritorială prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. dispune că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de forma necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.

Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.

Litigiul de faţă are ca obiect o cerere de valoare redusă, iar în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a acestor cererii, astfel cum s-a arătat, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. face trimitere expresă la dispoziţiile de drept comun.

Competenţa teritorială de drept comun prevăzută de art. 107 C. proc. civ. este de ordine privată.

Potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

În conformitate cu statuările obligatorii din cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019 pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă verifică modul în care atât normele de competenţă propriu-zise, cât şi normele referitoare la condiţiile şi termenele de invocare a excepţiei de necompetenţă au fost respectate.

Procedând la o astfel de verificare în cauza dedusă judecăţii, se constată că pârâta B., deşi a fost citată atât la reşedinţa din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa (de unde procesul-verbal de înmânare a comunicării din 13 martie 2020 s-a întors cu menţiunea "destinatar mutat"), cât şi la domiciliul înscris în cartea de identitate din Bucureşti, sector 4 (unde figura ca având reşedinţa la momentul întocmirii actelor procedurale şi unde procedura a fost îndeplinită prin depunerea actelor la cutia poştală), aceasta nu a formulat întâmpinare şi nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Târgovişte.

Aşa fiind, cum legiuitorul a recunoscut, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., exclusiv pârâtului dreptul de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, Înalta Curte constată că Judecătoria Târgovişte nu putea, din oficiu, să invoce excepţia necompetenţei sale teritoriale, această instanţă rămânând competentă să soluţioneze pricina.

Totodată, se impune a fi avut în vedere şi faptul că potrivit art. 87 C. civ. domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Aşadar, în privinţa noţiunii de "domiciliu", din punct de vedere procesual, se reţine că dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege locul unde o persoană stă în fapt, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din prevederile art. 153 şi următoarele din C. proc. civ., fiind acela ca părţile aflate în litigiu să fie înştiinţate de existenţa procesului, în respectarea dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil.

Din actele şi lucrările dosarului reiese că, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată (26 februarie 2020), pârâta B. locuia efectiv la adresa din Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, astfel cum rezultă din fişa de evidenţă a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date existentă la dosarul Judecătoriei Târgovişte.

Având în vedere cele constatate, pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect "cerere de valoare redusă", în favoarea Judecătoriei Târgovişte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2021.