Consumer jurisdiction conflict resolved in favor of the consumer's de facto residence over registered domicile

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 10 decembrie 2019, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în procedura prevăzută de art. 1025 C. proc. civ., obligarea pârâtului B. la plata sumei de 6.328,67 RON reprezentând debit restant, precum şi la plata dobânzii legale aferente şi a cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1 Prin sentinţa nr. 4652 din 6 octombrie 2020, Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

S-a constatat, cu titlu prealabil, că reclamanta este un profesionist în sensul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, iar cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unui consumator, în sensul art. 2 alin. (1) al aceluiaşi act normativ.

S-au reţinut prevederile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. şi cele ale art. 107 din cod, precum şi derogarea de la regula generală din cuprinsul art. 121, care reprezintă o normă imperativă, de ordine publică, de la care părţile nu pot deroga.

În raport de textele de lege menţionate, s-a constatat că soluţionarea cererilor formulate de un profesionist în contradictoriu cu un consumator este dată de legiuitor în competenţa exclusivă de la domiciliul consumatorului.

În speţă, din actele dosarului, a reieşit faptul că domiciliul pârâtului este în Târgu Jiu, însă reşedinţa acestuia a fost stabilită, anterior înregistrării acţiunii, în Bucureşti, la această adresă locuind efectiv.

2.2 Prin sentinţa nr. 1024 din 9 februarie 2021, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de dispoziţiile art. 121 şi art. 126 C. proc. civ., că în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, în lipsa alegerii de competentţă, după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială este una absolută şi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul şi s-a observat că în speţă acesta este în Târgu Jiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanţelor are ca obiect formularul de cerere cu valoare redusă prin care reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata debitului principal şi a dobânzii aferente pentru nerespectarea obligaţiei corelative de plată a sumei prevăzute în contractul de prestări servicii de consultanţă şi intermediere cumpărare imobiliară, înregistrat sub nr. x din 23 august 2019.

Potrivit art. 1028 din cuprinsul Titlului X din C. proc. civ., care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă, competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun.

Din raportul juridic dedus judecăţii, faţă de dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 raportate la cele ale art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992, se reţine atât calitatea de profesionist a reclamantei, care acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, cât şi calitatea de consumator a pârâtului, care a încheiat un contract de prestări servicii.

Astfel, litigiul a fost iniţiat de către un profesionist împotriva unui consumator, astfel cum aceste categorii sunt definite prin art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor şi art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale - art. 2 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992. De asemenea, în sensul Legii nr. 193/2000, prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa legii, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale. Prin profesionist se înţelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa legii, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia - art. 2 din Legea nr. 193/2000.

Calitatea părţilor şi natura raportului juridic atrag norma de competenţă prevăzută la art. 121 C. proc. civ., care stipulează în sensul că pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

Se observă însă că instanţele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 121 C. proc. civ. cu privire la domiciliul consumatorului.

Astfel, potrivit procesului-verbal întocmit la 28 iulie 2020, existent la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu, întocmit ca urmare a verificării în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, domiciliul pârâtului este în municipiul Târgu Jiu, iar reşedinţa acestuia este în Bucureşti, din 21 noiembrie 2019.

Se mai constată din contractul de vânzare, autentificat prin încheierea nr. 993 din 3 septembrie 2019, aflat la filele x ale dosarului Judecătoriei Târgu Jiu, că pârâtul a cumpărat apartamentul situat la adresa din Bucureşti unde şi-a stabilit reşedinţa.

Se reţine că în dreptul procesual civil, dând eficienţă dispoziţiilor legale evocate anterior, al căror scop este de a proteja consumatorul, prin facilitarea accesului la justiţie, noţiunea de domiciliu trebuie înţeleasă în sensul celei la care partea locuieşte efectiv.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere reşedinţa pârâtului, care este şi domiciliul de fapt al acestuia, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 mai 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.