Exclusion of judicial clerk conflict-of-interest rule when non-party relative is clerk; territorial competence for property co-ownership exit

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti la 4 septembrie 2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B., C. şi D., ca pe calea acţiunii oblice, să se dispună ieşirea din indiviziune a pârâţilor pentru suprafaţa de teren arabil de 2078 mp situat în intravilanul comunei Gura Văii, sat Gura Văii, judeţul Bacău, cu vecinătăţile indicate, precum şi perfectarea vânzării - cumpărării făcute în baza actului sub semnătură privată intitulat "chitanţă" din 21 februarie 2008.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 94 din 19 ianuarie 2021, Judecătoria Oneşti a admis excepţia necompetenţei, invocată de reclamant. În temeiul art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Adjud.

S-a constatat, prin prisma art. 127 C. proc. civ., că fiica reclamantului este grefieră în cadrul Judecătoriei Oneşti.

2.2 Prin sentinţa civilă nr. 294 din 3 martie 2021, Judecătoria Adjud a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa teritorială de soluţionare a cererii, având ca obiect acţiune în constatare şi ieşire din indiviziune, în favoarea Judecătoriei Oneşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa în drept a hotărî asupra conflictului, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ.. A dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea conflictului.

S-a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., că reclamantul nu are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Oneşti, ci fiica acestuia, E., care nu este parte în dosar.

S-a mai apreciat că, în speţă, competenţa teritorială se stabileşte potrivit art. 117 C. proc. civ., în raport de locul situării imobilului, iar în ceea ce priveşte capătul de cerere prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare competenţa aparţine Judecătorie Oneşti, respectiva acţiune având caracterul uneia personale imobiliare, pentru a cărei soluţionare s-a reglementat o competenţă teritorială alternativă prin art. 107 raportat la art. 113 alin. (1) pct. 3 din cod.

Cum alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ. şi cum niciunul dintre pârâţi nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială, faţă de art. 130 alin. (3) din cod, s-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Oneşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Litigiul dedus judecăţii îl constituie acţiunea, asupra căreia, instanţele aflate în conflict, în examinarea competenţei teritoriale în soluţionarea cererii, au apreciat în mod diferit asupra incidenţei dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ.

Se observă că prin art. 127 C. proc. civ. s-a instituit un caz de competenţă facultativă, reglementându-se situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Alin. (3) al art. 127 C. proc. civ. stipulează în sensul că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Textul de lege vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situaţie, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

În soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că art. 127 C. proc. civ. nu este norma aplicabilă în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze acţiunea reclamantului, incidenţa acestui text de lege nefiind atrasă de calitatea părţilor.

Astfel, se constată că, în speţă, s-a invocat calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Oneşti nu a uneia dintre părţile din dosar, cum prevede textul de lege ci a fiicei reclamantului

Cum scopul edictării art. 127 C. proc. civ. este acela de a asigura imparţialitatea instanţei, se reţine că în speţă această cerinţă nu este îndeplinită.

Prin urmare, având în vedere că în cauză nu este îndeplinită condiţia premisă a art. 127 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa pe rolul căreia s-a înregistrat cererea, respectiv Judecătoria Oneşti este instanţa competentă a o soluţiona, regulatorul de competenţă urmând a fi pronunţat în favoarea acesteia.

Se observă, totodată, că Judecătoria Oneşti este instanţa competentă, în considerarea obiectului cererii cu care a fost învestită, în raport de locul situării imobilului şi prevederile art. 117 C. proc. civ., fiind conformă şi cât priveşte soluţionarea capătului 2 din cerere faţă de dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 din cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oneşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 mai 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.