Nullity of appeal for failure to state reasons and lack of procedural capacity in land restitution dispute

Şedinţa publică din data de 18 mai 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa la data de 4 aprilie 2017, sub nr. x/2017, aşa cum a fost precizată la data de 25 mai 2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Feteşti şi Primarul Municipiului Feteşti, anularea dispoziţiei nr. 548 din de 10 octombrie 2003, emise de pârât, şi obligarea acestuia la emiterea unei alte dispoziţii prin care să se dispună restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 500 mp situat în strada x nr. 1, Municipiul Feteşti, judeţul Ialomiţa.

Prin cererea depusă la data de 12 iunie 2017, acţiunea formulată de reclamant a fost însuşită de soţia acestuia, B., care a fost introdusă în cauză în calitate de reclamantă.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă:

Prin sentinţa civilă nr. 955/A din data de 20 iunie 2017, Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă a respins acţiunea ca neîntemeiată.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie:

Prin decizia civilă nr. 128/A din data de 5 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului A. şi, pe cale de consecinţă, a admis formal apelul formulat de apelanţii-reclamanţi A. şi B., împotriva sentinţei civile nr. 955/A din data de 20 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, în contradictoriu cu intimatul-pârât Primarul Municipiului Feteşti şi a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a anulat în parte cererea de chemare în judecată în privinţa reclamantului A., menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate în privinţa reclamantei B..

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă:

Prin decizia civilă nr. 931A din data de 30 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 128A din data de 5 februarie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primăria Municipiului Feteşti şi Primarul Municipiului Feteşti.

I.5. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 931A din data de 30 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă au declarat recurs contestatorii A. (decedat) şi B., prin mandatar C..

Prin cererea de recurs, recurenţii-contestatori, fără a invoca vreunul dintre motivele de casare reglementate de lege, au susţinut că hotărârea atacată este nelegală şi abuzivă şi au precizat că vor depune motivele de recurs după ce le va fi comunicată decizia recurată.

I.6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 29 septembrie 2020 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 2.

Prin rezoluţia din data de 8 octombrie 2020, s-a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, după îndeplinirea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul a reţinut că recursul este formulat în termen legal, iar cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, precum şi că părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce priveşte cerinţa motivării recursului, raportorul a constatat că recurenţii-contestatori nu au depus motivarea recursului, astfel cum au arătat prin cererea de recurs, mărginindu-se la a aprecia, în cuprinsul acesteia, că decizia curţii este nelegală şi abuzivă.

Având în vedere această împrejurare, raportorul a apreciat că în cauză este incidentă sancţiunea nulităţii recursului, raportat la prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a precizat că recurentul-contestator A. a decedat la data de 25 aprilie 2007, astfel cum rezultă din cuprinsul adreselor aflate la filele x din volumul al II-lea al dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Faţă de susţinerile recurenţilor-contestatori în sensul că art. 493 C. proc. civ. a fost abrogat prin Legea nr. 310/2018, raportorul a apreciat că aceste dispoziţii legale sunt aplicabile în speţa de faţă, având în vedere că aceasta a fost începută în anul 2017, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018.

Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au formulat puncte de vedere.

Prin rezoluţia din data de 6 aprilie 2021, a fost fixat termen în vederea analizei admisibilităţii în principiu a recursului la data de 18 mai 2021, când instanţa a invocat excepţia nulităţii căii de atac şi a reţinut cauza în pronunţare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Prioritar, Înalta Curte constată că, potrivit art. 24 C. proc. civ., prevederile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar, în conformitate cu art. 25 alin. (1) din acelaşi act normativ, procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Ca atare, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. (în vigoare la data demarării procesului), având în vedere că prezentul litigiu a început în anul 2017, anterior datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018, prin care aceste norme de procedură au fost abrogate.

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

În cauză, prin decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 128A din data de 5 februarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2017.

Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, iar, în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât acela al comunicării hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care va curge, însă, de la data comunicării hotărârii, prin aplicarea în recurs a dispoziţiilor art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în conformitate cu art. 494 din acelaşi cod.

Decizia recurată a fost comunicată recurenţilor-contestatori la data de 22 septembrie 2020, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul nr. x/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, iar, faţă de dispoziţiile legale anterior evocate, termenul pentru motivarea recursului s-a împlinit la data de 28 septembrie 2020.

Or, deşi, prin cererea de recurs, recurenţii-contestatori au precizat că vor depune motivele de recurs după comunicarea deciziei atacate, aceştia nu au procedat ca atare, nedepunând în termenul prevăzut de lege motivarea recursului.

Prin urmare, în cauză, devin incidente prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului pentru nemotivarea în termen a căii de atac.

Totodată, în ceea ce îl priveşte pe recurentul-contestator A., Înalta Curte constată, astfel cum s-a reţinut şi prin raportul întocmit în cauză, că acesta a decedat la data de la data de 25 aprilie 2007, aşa cum rezultă din cuprinsul adreselor aflate la dosarul nr. x/2017 volumul al II-lea al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, anterior promovării prezentei căi de atac.

Potrivit art. 56 C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, capacitatea procesuală de folosinţă constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.

Durata capacităţii procesuale de folosinţă coincide cu durata capacităţii civile de folosinţă, astfel cum este aceasta menţionată la art. 35 C. civ., potrivit cu care, odată cu moartea persoanei încetează capacitatea de folosinţă a acesteia.

Totodată, art. 56 alin. (3) C. proc. civ. prevede că actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Aşa fiind, cum sancţiunea prevăzută de lege pentru actele de procedură îndeplinite de o persoană fizică lipsită de capacitate procesuală de folosinţă este nulitatea absolută şi având în vedere că, la data promovării prezentului recurs, recurentul-contestator A. era decedat, Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 56 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului exercitat de către acesta.

Aşa fiind, cum recursul formulat de recurenţii-contestatori B. şi A., pe de o parte, nu a fost motivat în termen legal, iar, pe de altă parte, calea de atac declarată de recurentul-contestator A. a fost promovată de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă, faţă de dispoziţiile legale anterior evocate şi în lipsa invocării, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., a unor motive de ordine publică, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de contestatorii B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 931A din data de 30 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2021.