Property restitution validation challenge: lapse of peremptory 5-day deadline for cassation appeal against judgment declaring prior appeal perished

Şedinţa publică din data de 18 mai 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la data de 28 decembrie 2015 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2015, astfel cum a fost precizată la solicitarea instanţei, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să anuleze în parte decizia de validare parţială nr. 579 din data de 15 octombrie 2015 emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi să fie obligaţi pârâţii să facă o nouă evaluare a imobilului.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în primul ciclu procesual:

Prin sentinţa civilă nr. 1120 din data de 19 septembrie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în primul ciclu procesual:

Prin decizia civilă nr. 321 din data de 5 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că reclamantul nu are cunoştinţe juridice şi a făcut o confuzie între Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor ca autorităţi competente în domeniul Legii nr. 165/2013.

I.4. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în al doilea ciclu procesual:

Cauza a fost reînregistrată la data de 16 mai 2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2015*. În raport de motivarea deciziei de casare, instanţa a dispus citarea în cauză în calitate de pârâtă a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.

Prin sentinţa civilă nr. 1423 din data de 16 octombrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins acţiunea precizată ca neîntemeiată.

I.5. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în al doilea ciclu procesual:

Prin decizia civilă nr. 533A din data de 10 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 1423 din data de 16 octombrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

I.6. Decizia atacată în cauză, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie:

La data de 29 iunie 2018, reclamantul a înregistrat la Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă un nou memoriu cuprinzând nemulţumiri împotriva soluţiei pronunţate cu privire la cererea sa de anulare a deciziei de validare parţială nr. 579 din data de 15 octombrie 2015, emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, care, în acest context, a fost interpretat ca fiind un (al doilea) apel formulat împotriva sentinţei civile nr. 1423 din data de 16 octombrie 2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2015 şi, ulterior, a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 5 noiembrie 2018 sub nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 678A din data de 7 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a constatat perimat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1423 din data de 16 octombrie 2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

I.7. Procedura de filtru:

Împotriva deciziei civile nr. 678A din data de 7 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018, a declarat recurs reclamantul A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 6 octombrie 2020 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fişa Ecris aflată la dosarul de recurs.

Prin rezoluţia din data de 9 octombrie 2020, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare.

În concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul şi-a exprimat opinia în sensul că părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate, că recursul este legal timbrat, iar cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii.

Totodată, a reţinut că recursul este formulat cu depăşirea termenului legal, iar, în ceea ce priveşte cerinţa motivării recursului, a apreciat că, în speţă, criticile formulate de către recurentul-reclamant nu pot fi încadrate în motivele de casare reglementate de lege, aspect de natură a atrage sancţiunea nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comuniat părţilor, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au formulat puncte de vedere.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen la data de 18 mai 2021, fără citarea părţilor, în vederea pronunţării asupra admisibilităţii în principiu a recursului, reţinându-se şi excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursului evidenţiate prin raport.

La termenul de judecată din data de 18 mai 2021, instanţa a invocat excepţia tardivităţii recursului şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului:

Analizând, cu prioritate excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Conform dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunţare.

În cauză, se observă că recursul împotriva deciziei nr. 678A din data de 7 iulie 2020, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a constatat perimat apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1423 din data de 16 octombrie 2017 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2015, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., respectiv termenul de 5 zile de la pronunţarea hotărârii.

Astfel, decizia atacată a fost pronunţată la data de 7 iulie 2020, iar termenul pentru exercitarea recursului, calculat conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 13 iulie 2020.

Or, potrivit datei menţionate pe plicul cu care cererea de recurs a fost înaintată instanţei, recursul a fost declarat la data de 16 septembrie 2020, cu încălcarea termenului reglementat de dispoziţiile legale anterior evocate.

Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii recurentului-reclamant din exercitarea dreptului la recurs, sancţiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 678A din data de 7 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 678A din data de 7 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2021.