Tecuci District Court deemed competent in forced-execution venue dispute despite later domicile change.

Şedinţa publică din data de 18 mai 2021

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci la data de 18 martie 2021, sub nr. x/2021, Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi A. şi B. din Galaţi a înaintat instanţei cererea formulată de creditoarea C. S.A. şi înregistrată în cadrul dosarului de executare nr. 105/2021, solicitând încuviinţarea executării silite cu privire la debitorul D., potrivit art. 665 C. proc. civ.

În motivarea cererii s-a arătat că se solicită încuviinţarea executării silite în baza sentinţei civile nr. 1240 din data de 9 iunie 2017 pronunţate de Judecătoria Tecuci, completată prin decizia civilă nr. 127 din data de 23 februarie 2018 a Tribunalului Galaţi, ce constituie titlu executoriu, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru încuviinţarea executării silite.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin încheierea nr. 377 din data de 19 martie 2021, Judecătoria Tecuci a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. raportat alin. (1) al aceluiaşi articol, reţinând că, prin cererea de faţă, creditoarea C. S.A. a solicitat încuviinţarea executării silite cu privire la debitorul D., cu domiciliul în judeţul Cluj.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Cluj-Napoca, prin încheierea civilă nr. 3668 din data de 2 aprilie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătorie Tecuci, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Astfel, a apreciat că, în cauză, instanţa competentă a soluţiona pricina se stabileşte potrivit art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reţinând şi că, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (2) C. proc. civ., faptul că, ulterior sesizări organului de executare, debitorul şi-a schimbat domiciliul nu prezintă importanţă, nefiind de natură a atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

Prin urmare, constatând că, din programul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, rezultă că debitorul D., la data sesizării organului de executare (11 martie 2021), îşi avea domiciliul în judeţul Galaţi, a apreciat că instanţa competentă a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite este Judecătoria Tecuci.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Tecuci şi Judecătoria Cluj-Napoca şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul debitorului.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă o cerere de încuviinţare a executării silite, astfel că, în stabilirea instanţei competente teritorial a o soluţiona, devin aplicabile dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.

Art. 666 alin. (1) C. proc. civ. prevede că în maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, iar, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1), teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile anterior menţionate, coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, care prevăd că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În cauză, data sesizării de către creditoarea C. S.A. a organului de executare, Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi A. şi B., este 11 martie 2021, astfel cum rezultă din menţiunea de pe cererea de executare silită, aflată la dosarul Judecătoriei Tecuci.

În cuprinsul acestei cereri, creditoarea a arătat că domiciliul debitorului D. este în judeţul Galaţi, iar, din referatul întocmit la data de 19 martie 2021, ca urmare a verificărilor efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, rezultă că debitorul a locuit la această adresă în perioada 21 ianuarie 2009 - 16 martie 2021.

Prin urmare, la data sesizării organului de executare - 11 martie 2021 - debitorul D. avea domiciliul în judeţul Galaţi.

Împrejurarea că, începând cu data de 16 martie 2021, domiciliul debitorului este în satul Floreşti, judeţul Cluj nu are nicio relevanţă din perspectiva stabilirii instanţei de executare în prezenta cauză, având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora:

"Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare".

Ca atare, faţă de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci, în a cărei circumscripţie se afla domiciliul debitorului D. la data sesizării organului de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2021.