Negative jurisdictional conflict resolved in custody dispute; Găești Court assigned jurisdiction.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Găești Court, definitively assigning it jurisdiction to hear the case; it thereby set aside the Brașov Court's declination and confirmed that Găești Court's earlier declination was incorrect. The dispute concerns a custody and parental authority action brought by the mother against the father regarding their minor child, including claims for establishing the child's residence, child support, and visitation, after the mother and child left the family home in Cristian, Brașov County in June 2020 and moved to Găești. Applying Article 114(1) of the Civil Procedure Code, which mandates that cases involving the protection of a physical person be heard by the court where the protected person has their domicile or residence, and Article 92(1) and Article 91(1) of the Civil Code, the Court held that the child's domicile at the time of filing (July 2, 2020) was with the mother in Găești, as evidenced by her identity card and the social investigation report, making Găești Court the competent forum.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 92 alin. (1) C. civ, art. 91 alin. (1) C. civ; Negative jurisdictional conflict resolved in custody dispute; Găești Court assigned jurisdiction: În esenţă, Judecătoria Braşov a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., constatând că, în cauză, deşi părţile au avut locuinţa comună în localitatea Cristian, reclamanta-pârâtă împreună cu minora şi-au schimbat domiciliu în municipiul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, potrivit actului de identitate al reclamantei-pârâte, valabil în perioada 11 iunie 2020 - 20 decembrie 2030.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 mai 2021
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găesti la data de 2 iulie 2020, sub nr x/2020 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să se dispună stabilirea locuinţei minorei C., la domiciliul mamei reclamante, obligarea pârâtului la cheltuielile de întreţinere, îngrijire şi educare a minorei, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea unui program de vizitare a minorei de către tată.
Pârâtul B. a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea cererii principale, iar pe cale reconvenţională a solicitat instanţei să dispună ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către pârât, locuinţa minorei C. să fie stabilită la domiciliul tatălui, stabilirea contribuţiei mamei la plata cheltuielilor de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională prin acordarea unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/4 din venitul lunar al acesteia, iar, în subsidiar, stabilirea unui program de relaţii personale cu minora.
Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Găeşti şi a solicitat declinarea soluţionării în favoarea Judecătoriei Braşov.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1486 din data de 23 noiembrie 2020, Judecătoria Găeşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.
Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Găeşti a făcut aplicarea prevederilor art. 114 C. proc. civ., reţinând că, potrivit menţiunilor din referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul mamei reclamante-pârâte, precum şi din recunoaşterea acesteia exprimată în şedinţa publică de la termenul din 9 noiembrie 2020, minora a locuit împreună cu ambii părinţi în comuna Cristian din judeţul Braşov, iar la data de 7 iunie 2020 mama reclamantă-pârâtă a părăsit acest domiciliu comun şi a luat-o şi pe minoră fără acordul tatălui.
A constatat că prezenta cerere a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 2 iulie 2020 şi, analizând legătura cu localitatea Găeşti la momentul promovării acţiunii din prisma noţiunii de reşedinţă obişnuită a reclamantei-pârâte şi a minorei, a reţinut nu este suficientă cât să justifice competenţa Judecătoriei Găeşti.
Totodată, a arătat că reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere sau vacanţe şi că se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă suficient de mare de timp cât să releve elementul de continuitate.
Prin urmare, a apreciat că, în speţă, competenţa teritorială este exclusivă şi aparţine instanţei în raza căreia avea stabilit domiciliul minora la momentul introducerii acţiunii, adică în comuna Cristian, judeţul Braşov.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă nr. 2310 din data de 18 martie 2021, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, a constatat că a intervenit un conflict negativ de competenţă, şi, în consecinţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În esenţă, Judecătoria Braşov a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., constatând că, în cauză, deşi părţile au avut locuinţa comună în localitatea Cristian, reclamanta-pârâtă împreună cu minora şi-au schimbat domiciliu în municipiul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, potrivit actului de identitate al reclamantei-pârâte, valabil în perioada 11 iunie 2020 - 20 decembrie 2030.
Prin urmare a reţinut că Judecătoria Găeşti este instanţa unde se află domiciliul persoanei ocrotite şi, ca atare, este instanţa competentă să soluţioneze pricina.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Găeşti şi Judecătoria Braşov şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la domiciliul persoanei ocrotite - minora C..
Obiectul prezentului litigiu, astfel cum a fost redat anterior, se circumscrie cererilor privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă, aşa cum, de altfel, au reţinut şi cele două instanţe aflate în conflict.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport de prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora:
"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".
Ca atare, relevanţă în stabilirea competenţei de soluţionare a prezentului litigiu o are domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite - minora C. -, aspect cu privire la care aprecierile celor două instanţe au fost diferite.
Conform prevederilor art. 92 alin. (1) C. civ., "Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic".
Verificând actele dosarului, Înalta Curte reţine că, la data formulării cererii de chemare în judecată care a generat prezentul litigiu, minora avea domiciliul la reclamanta-pârâtă, în oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa.
Astfel, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din data de 9 noiembrie 2020, părţile au arătat că minora a locuit cu părinţii săi pe raza Judecătorie Braşov, în comuna Cristian, judeţul Braşov, până la data de 7 iunie 2020, când a plecat din această localitate împreună cu mama sa, reclamanta-pârâtă.
Acest aspect rezultă şi din referatul întocmit ca urmare a efectuării anchetei sociale la domiciliul reclamantei-pârâte, în care s-a reţinut că "în cursul lunii iunie 2020, d-na A. pleacă împreună cu copilul de la domiciliul conjugal şi se stabileşte în Găeşti, str. x...".
Prin urmare, la data formulării cererii de chemare în judecată, 2 iulie 2020, minora C. avea domiciliul la mama sa, respectiv în localitatea Găeşti.
Totodată, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. civ., "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate".
În speţă, conform celor menţionate în cartea de identitate a reclamantei-pârâte, valabilă începând cu 11 iunie 2020 şi până în 20 decembrie 2030 (aflată în copie la dosarul Judecătoriei Găeşti), domiciliul acesteia, la data formulării cererii de chemare în judecată, era în oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa.
Prin urmare, Înalta Curte, reţinând că, la data iniţierii prezentului litigiu (2 iulie 2020), domiciliul minorei C. era la reclamanta-pârâtă A., respectiv în localitatea Găeşti, judeţul Dâmboviţa, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătorie Găeşti, în circumscripţia căreia, la data formulării cererii de chemare în judecată, îşi avea domiciliul persoana ocrotită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2021.