Medical malpractice damages claim barred by inadmissibility of successive appeal against final appellate decision

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursul dedus judecăţii, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin acţiunea înregistrată la 11 iulie 2014 pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, sub nr. x/2014, reclamantul A. a chemat în judecată Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi pentru a fi obligat la plata sumei de 100.000 euro, cu titlul de despăgubiri.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Călăraşi

Prin sentinţa civilă nr. 926 din 14 octombrie 2014, Tribunalul Călăraşi, secţia civilă a respins cererea în pretenţii formulată de reclamantul A. împotriva pârâtului Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia civilă nr. 625 R din 21 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 926 din 14 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul Călăraşi.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 625 R din 21 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la

12 ianuarie 2021, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 6, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluţia din 22 ianuarie 2021, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 din C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 22 martie 2021 a fost stabilit termen de judecată la 18 mai 2021, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

Dosarul a fost repartizat Completului de filtru nr. 8 ca urmare a Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 8 din 27 ianuarie 2021 şi Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 33 din 31 martie 2021.

Prin încheierea din 14 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2020, a fost preschimbat, din oficiu, termenul de judecată de la 18 mai 2021 la 13 mai 2021, CF x.

5. Procedura de filtru

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că decizia civilă nr. 625 R A din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, nu are deschisă calea de atac a recursului, în raport de prevederile art. 634 pct. 5 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 483 alin. (1) din acelaşi act normativ.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părţile nu au depus punct de vedere la raportul de admisibilitate în principiu.

La termenul de judecată din 13 mai 2021, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele asupra recursurilor

Examinând admisibilitatea recursului în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., statuează în sensul că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Totodată, art. 634 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Recursul declarat în cauză de reclamantul A. a fost formulat împotriva deciziei nr. 625 R din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, în recurs.

Întrucât hotărârea atacată a fost pronunţată în calea de atac a recursului, Înalta Curte reţine că reiterarea aceleiaşi căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că în dreptul procesual român sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalităţii, respectiv al unicităţii.

Potrivit principiului legalităţii căii de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.

Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunţată în soluţionarea unui recurs, părţile nu mai au deschisă calea de atac a recursului, având în vedere dispoziţiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. care stipulează expres că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri o singură dată.

Pentru aceste considerente, întrucât reclamantul a uzat de calea de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 625R din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 625R din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2021.