Validity of technoredacted copies of judgments and sufficiency of clerk certification under Civil Procedure Code and Court Internal Rules

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursului dedus judecăţii, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la 26 martie 2020 pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 5000 RON, cu titlu de daune morale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului litigiu.

2. Hotărârea Tribunalului Constanţa, secţia I civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 1814 din 13 august 2020, Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, a admis excepţia netimbrării cererii şi a anulat cererea formulată de reclamantul A., ca netimbrată.

2. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă

Prin decizia nr. 191 din 13 noiembrie 2020, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 1814 din 13 august 2020, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă B..

4. Calea de atac exercitată în cauză

La 9 martie 2021, împotriva deciziei nr. 191 din 13 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

În cadrul memoriului de recurs, neîntemeiat în drept, a arătat că decizia nr. 191 din 13 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a fost tehnoredactată la 11 februarie 2020, ceea ce denotă că decizia era deja redactată la data pronunţării.

Susţine că hotărârea atacată este nulă de drept întrucât lipsesc semnăturile membrilor completului de judecată, astfel cum prevede art. 426 C. proc. civ. Referitor la motivarea din decizie cu privire la lipsa semnăturii, arată că Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti este un act normativ intern, utilizat numai de Inspecţia Judiciară, Secţiile pentru judecători şi procurori anchetaţi de CSM pentru abateri disciplinare şi nu are putere de lege.

În continuarea susţinerilor, arată că a formulat petiţii adresate Tribunalului Constanţa la 21 mai 2020 şi 23 iunie 2020, prin care arăta că nu este semnatarul cererii de chemare în judecată, precum şi la 4 iunie 2020, prin care aduce la cunoştinţa tribunalului achitarea taxei judiciare de timbru, în dosarul nr. x/2020.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Critica din cadrul memoriului de recurs ce poate fi încadrată în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează reţinerea greşită de către instanţa de apel a dispoziţiilor din Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, ca argument pentru respingerea criticii potrivit căreia sentinţa atacată este nulă de drept având în vedere lipsa semnăturilor olografe ale preşedintelui şi grefierului instanţei care a pronunţat hotărârea.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 426 alin. (3) C. proc. civ. "Hotărârea va fi semnată de membrii completului de judecată şi de către grefier", iar art. 427 alin. (1) din acelaşi act normativ stabileşte că "Hotărârea se va comunica din oficiu părţilor, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată şi semnată în condiţiile legii.".

Astfel, conform acestor dispoziţii, exemplarele hotărârii care se comunică părţilor nu sunt originale, ci copii potrivit art. 427 alin. (1) C. proc. civ. şi, aşa fiind, acestea nu poartă semnătura judecătorului, ci sunt doar certificate pentru conformitate cu originalul de către grefierul de şedinţă.

Dispoziţiile art. 131 alin. (5) din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, reţinute de către instanţa de apel, prevăd că hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele menţiuni: data tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului (judecători, magistraţi asistenţi sau asistenţi judiciari) şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă. Aliniatul 7 al aceluiaşi articol prevede că, după verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă predă al doilea exemplar al acesteia grefierului şef secţie în vederea depunerii la mapă.

Se constată că prevederile din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015, reiau, într-un mod detaliat, prevederile C. proc. civ. cu privire la comunicarea hotărârii către părţile din dosar, astfel încât nu se poate reţine că dispoziţiile reţinute de instanţa de apel nu au corespondent în cele prevăzute într-un act normativ cu caracter de lege.

Critica referitoare la data redactării deciziei atacate nu constituie un aspect de nelegalitate ce poate fi supus cenzurii instanţei de control judiciar în calea extraordinară de atac a recursului, constituind o simplă eroare de tehnoredactare/Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 191/C din 13 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 191/C din 13 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2021.