Inadmissibility of revision for contradictory decisions rendered in the same case file rather than in separate proceedings

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de revizuire înregistrată la 06.07.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B., revizuirea deciziei civile nr. 217R/04.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011, motivat de faptul că este contrară deciziei civile nr. 545/02.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, minori şi de familie pronunţată în x/2011.

În motivarea cererii, s-a arătat că limitele stabilite prin decizia de casare şi caracterul obligatoriu al deciziei de casare au fost încălcate de către instanţa de apel şi de către instanţa de recurs.

Astfel, instanţa a analizat cererea de apel exclusiv prin raportare la motivele de apel invocate de către intimată, nesocotind efectul pozitiv obţinut de către revizuentă, prin admiterea recursului formulat de parte şi prin trimiterea cauzei la rejudecare, cu atât mai mult cu cât prin soluţia dispusă i s-ar fi creat o situaţie mai grea.

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata B. a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, solicitând, în principal, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.

Prin decizia nr. 151 R din 24.02.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 217R/04.06.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011 şi întemeiată în drept pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865.

II. Soluţia pronunţată de Înalta Curte

Analizând excepţia tardivităţii cererii de revizuire, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 324 C. proc. civ. din 1865 "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:

1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri;".

În raport de temeiul de drept al cererii de revizuire, care este art. 322 pct. 7 C. proc. civ. din 1865, se reţine că termenul de declarare al căii de atac este de o lună şi curge de la data pronunţării ultimei hotărâri pretins a fi contradictorii, în speţă decizia civilă nr. 217R pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă la 04 iunie 2020.

Termenul de declarare al căii de atac, menţionat mai sus, s-a împlinit la 4 iulie 2020, care fiind o zi de sâmbătă nelucrătoare, s-a prelungit până la 6 iulie 2020.

Ca urmare, declararea căii de atac la data de 6 iulie 2020 s-a făcut în termenul legal, motiv pentru care Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii cererii de revizuire.

Analizând excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 322 punctul 7 C. proc. civ. din 1865, revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Acest motiv permite, aşadar, revizuirea, în cazul în care se ajunge la situaţia ca acelaşi proces sa fie soluţionat de două ori, pronunţându-se hotărâri contradictorii.

Pentru a putea fi invocat acest motiv de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii şi anume: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să existe tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză), hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar ci în procese diferite, în al doilea proces să nu fi fost invocată excepţia puterii de lucru judecat sau chiar daca a fost ridicată să nu se fi discutat, să se ceara anularea celei de-a două hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea puterii lucrului judecat.

În cauza, analizând cererea revizuentei A., raportat la cerinţele de mai sus, Înalta Curte a constatat că aceasta nu se încadrează în dispoziţiile art. 322 punctul 7 C. proc. civ. din 1865, cea de-a doua şi cea de-a treia condiţie, respectiv cele referitoare la necesitatea ca cele două hotărâri să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu, ceea ce presupune existenţa identităţii de părţi, cauza şi obiect, şi ca hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi dosar, ci în procese diferite nu sunt îndeplinite.

Înalta Curte reţine că revizuenta a solicitat anularea deciziei civile nr. 217R/04.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011, ca fiind contradictorie deciziei civile nr. 545/02.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, minori şi de familie pronunţată în x/2011.

Prin decizia nr. 545/02.06.2016 a Curţii de Apel, secţia a III-a civilă, minori şi de familie, au fost admise recursurile formulate de recurenta reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 4297 A din 13.11.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, respectiv împotriva încheierilor premergătoare, încheierea de şedinţă din 20.03.2015 şi încheierea din 11.09.2015, şi de recurenta pârâtă B. împotriva deciziei civile nr. 4297A din 13.11.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, fiind casată decizia recurată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.

Prin decizia civilă nr. 3544/A/24.10.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 19548/11.10.2012 şi a încheierii de şedinţă pronunţată la data de 01.06.2016, ambele pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-a admis apelul declarat de apelanta pârâtă B., s-a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 719,28 RON cu titlu de daune materiale, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

Împotriva deciziei tribunalului, reclamanta A. a declarat recurs.

Prin decizia nr. 217R/04.06.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2011, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 3544A/24.10.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimata pârâtă B., fiind obligată recurenta la plata sumei de 2000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorariu avocat aferent recursului, către intimată.

Înalta Curte reţine că cele două decizii cu privire la care revizuenta susţine că ar fi contradictorii au fost pronunţate în acelaşi dosar, prima decizie a Curţii de Apel Bucureşti fiind o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, iar cea de-a doua fiind o decizie pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, pe fond, în recurs, după rejudecare.

În plus, împrejurarea invocată de revizuentă, în sensul că prin cea de-a doua decizie pronunţată pe fondul litigiului nu ar fi fost respectate indicaţiile date de instanţa care a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare nu este de natură sa atragă incidenţa cazului de revizuire reglementat prin dispoziţiile art. 322 punctul 7 C. proc. civ. din 1865.

Ca urmare, având în vedere dispoziţiile legale incidente mai sus citate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 217R din 04 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Având în vedere prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, precum şi dovada cheltuielilor de judecată depuse de intimată la dosar, constând în onorariu de avocat, Înalta Curte o va obliga pe revizuenta A. la plata sumei de 2.000 RON către intimata B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia tardivităţii cererii de revizuire.

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 217R din 04 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Obligă revizuenta A. la plata sumei de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata B..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 mai 2021.