Recourse against fiscal sanction for recovery of undue public subsidies due to undeclared subcontracting rejected

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 09.02.2015, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta I. Craiova a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi Ministerul Transporturilor, anularea Deciziei nr. 55/P/16.10.2014 privind soluţionarea plângerii prealabile formulate împotriva Dispoziţiei nr. CV 7117/02.04.2014, anularea Dispoziţiei obligatorii nr. CV 7117/02.04.2014, anularea Raportului de inspecţie financiară nr. x/26.03.2014, restituirea sumelor achitate în baza Dispoziţiei nr. CV 7117/02.04.2014, respectiv 1.175.149,56 RON (obligaţie principală-subvenţii) şi înlăturarea obligaţiei de plată a obligaţiilor accesorii în valoare de 356.488,19 RON.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 93 din 26 februarie 2016, Curtea de Apel Craiova a respins contestaţia formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi împotriva pârâţilor MFP şi DGRFP Craiova, ca neîntemeiată.

În considerentele hotărârii, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Transporturilor.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta I. Craiova, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând, în principal, modificarea hotărârii în sensul admiterii contestaţiei şi, în subsidiar, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei expertize tehnice.

În motivarea căii de atac, recurenta reclamantă susţine că hotărârea primei instanţe este criticabilă, în primul rând pentru că a înlăturat nejustificat raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosarul cauzei.

Prin acest raport de expertiză tehnică, expertul A. a concluzionat că neregulile constatate în urma controalelor încrucişate efectuate la executanţi sau subcontractanţi nedeclaraţi au evidenţiat deficienţe în contabilitatea proprie a contractanţilor reclamantei şi a subcontractanţilor acestora însă aceste nereguli nu pot fi imputate reclamantei, astfel că nu este corectă stabilirea de obligaţii în sarcina acesteia.

Contrar concluziilor raportului de expertiză, instanţa de fond a constatat că inspecţia economico-financiară nu a reţinut că plăţile sunt nelegale ci faptul că pentru materialele şi prestaţiile prezentate în cuprinsul raportului de inspecţie economico-financiară nu s-a putu face dovada achiziţionării şi punerii în operă de către executanţi iar cheltuielile cu manopera nu au putu fi justificate cu documente legal întocmite care să justifice efectuarea lucrărilor, deşi organul de control nu a consemnat în raportul de inspecţie că aceste sume necuvenite ar rezulta din cantităţile de lucrări care nu s-au regăsit efectiv în teren.

Faptul că subcontractanţii nedeclaraţi nu au fost în măsură să justifice cu documente de aprovizionare şi consum întreaga cantitate de materiale rezultată din situaţiile de plată nu înseamnă că acele materiale nu au fost puse în operă, situaţiile de lucrări fiind întocmite de către ofertanţii câştigători ai licitaţiei şi confirmate de diriginţii de şantier şi responsabilii cu execuţia. Lipsa documentelor justificative din contabilitatea executanţilor, aşa cum se constată şi din concluziile expertului A., nu poate fi imputată I. Craiova, care nu avea competenţe de control privind organizarea internă a contabilităţii altor entităţi.

Deşi nu a făcut obiectul măsurilor inspectorilor economico-financiari, instanţa de fond se pronunţă asupra unor aspecte legate de cantităţile de materiale efectiv puse în operă şi mai ales lasă de înţeles că lucrările ar fi neconforme, astfel că, apreciază recurenta, instanţa fondului trebuia să dispună efectuarea unei expertize tehnice de specialitatea căi ferate, drumuri şi poduri şi expertiza tehnică în specialitatea instalaţii de siguranţa circulaţiei pentru calea ferată, pentru a demonstra că au fost puse în operă cantităţile de materiale în conformitate cu proiectul tehnic şi caietele de sarcini.

Arată recurenta că a solicitat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, însă instanţa fondului a prorogat discuţia efectuării unei astfel de expertize după efectuarea expertizei fiscale. Având în vedere că raportul de expertiză a fost favorabil reclamantei şi că neregulile constatate în urma controalelor încrucişate efectuate la executanţi sau subcontractanţi nedeclaraţi au evidenţiat deficienţe în contabilitatea proprie a contractanţilor reclamantei şi a subcontractanţilor acestora însă aceste nereguli nu pot fi imputate reclamantei, recurenta a considerat că efectuarea în continuare a unei expertize tehnice nu îşi are rostul.

Faţă de aceste considerente, recurenta solicită casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării probei cu expertiza tehnică de specialitatea căi ferate, drumuri şi poduri şi expertiza tehnică în specialitatea instalaţii de siguranţa circulaţiei pentru calea ferată, cu obiectivele propuse în cuprinsul memoriului de recurs.

În al doilea rând, recurenta critică hotărârea instanţei fondului pentru că nu a fost precizat care este temeiul legal din care să rezulte că reclamanta are competenţa sau obligaţia de control asupra evidenţelor contabile ale ofertanţilor câştigători sau ale terţilor executanţi nedeclaraţi.

Nu poate fi reţinută nici aprecierea primei instanţe, în sensul că tariful mediu RON/oră manoperă al ofertanţilor câştigători a fost supraevaluat având în vedere ca acesta a rezultat în urma unei proceduri de achiziţie publica prin licitaţie deschisa, fiind acceptat de către părţi prin contractul încheiat, în condiţiile respectării art. 204 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006: "Autoritatea contractanta are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publica cu ofertantul a cărui oferta a fost stabilita ca fiind câştigătoare". De menţionat este şi faptul ca organele de control nu au constatat abateri în derularea procedurilor de atribuire a acestor contracte, confirmând astfel legalitatea contractului încheiat.

Raportat la documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică, I. Craiova, în calitate de autoritate contractantă, a respectat obligaţia prevăzută la art. 96 din H.G. 925 şi art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, aceea de a solicita la încheierea contractelor de achiziţie publică şi de a obţine de la ofertanţi, declararea subcontractanţilor şi a lucrărilor subcontractate, iar în ce priveşte interdicţia contractantului de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în oferta fără acceptul autorităţii contractante, după cum rezultă din textul legal, această obligaţie incumbă contractantului şi nu autorităţii contractante, fiind eronată concluzia organelor fiscale relative la încălcarea de către I. Craiova a acestei obligaţii legale.

Un alt argument în sensul celor de mai sus este şi faptul că situaţiile de lucrări acceptate la plată de I. Craiova au fost întocmite de ofertanţii câştigători ai licitaţiei, semnate de aceştia, astfel I. Craiova nu avea posibilitatea obiectivă de a afla de existenţa altor subcontractanţi decât cei nominalizaţi.

Sentinţa pronunţată de către instanţa de fond este criticabilă şi deoarece constatarea instanţei de fond că reclamanta ar fi luat la cunoştinţă în urma controalelor financiare anterioare despre faptul că executanţii efectivi ai lucrărilor au fost alţii decât ofertanţii câştigători este neîntemeiată, având în vedere că anteriorul Raport de Inspecţie Economico Financiară a fost întocmit la data de 28.12.2012, dată la care contractele ce au făcut obiectul Raport de Inspecţie Economico Financiară în cauză fuseseră deja finalizate, excepţie făcând contractul x/28.06.2012 încheiat cu SC B. SRL Braşov. Instanţa de fond nu precizează care este temeiul legal şi modalitatea în baza cărora reclamanta avea dreptul să verifice dacă executanţii efectivi ai lucrărilor au fost alţii decât ofertanţii câştigători. De asemenea nici cu privire la aceste aspecte instanţa de fond nu precizează care prevedere legală a fost încălcată de către I. Craiova. Instanţa de fond nu precizează cum şi în ce mod reclamanta avea dreptul legal să verifice dacă executanţii efectivi ai lucrărilor au fost alţii decât ofertanţii câştigători.

Referitor la prevederile art. 1 şi art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008, devizul general prin care se stabileşte valoarea totală estimativă în faza de proiect/studiu de fezabilitate are caracter estimativ. Tocmai această fază, de proiect sau studiu de fezabilitate, la care devizul general este elaborat îi imprimă devizului caracterul estimativ şi nu definitiv întrucât, ulterior acesta este actualizat în condiţiile prevăzute de art. 5 lit. d) din H.G. nr. 28/2008: d) "după încheierea contractelor de achiziţii, rezultând valoarea de finanţare a obiectivului de investiţie/lucrărilor de intervenţii.". În acest sens, devizul actualizat cu preţurile unitare rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziţie publică îşi pierde caracterul estimativ invocat de inspectorii economico financiari, devenind conţinutul ofertei financiare câştigătoare, parte integrantă a contractului de achiziţie publică, astfel încât nu poate fi invocată nerespectarea de către I. Craiova a prevederilor art. 1 şi art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008.

Fără a preciza în ce a constat abaterea de la art. 1 şi art. 12 din Anexa 4 la H.G. nr. 28/2008, constatarea instanţei de fond că nu au fost respectate prevederile de mai sus poate avea consecinţe juridice imposibil de aplicat, în sensul că autoritatea contractantă ar fi obligată să nu mai respecte prevederile contractuale privind obligaţiile de plată asumate pentru lucrările executate, fiind nevoită să deconteze lucrările în funcţie de documentele financiar contabile existente în contabilitatea executantului, ceea ce ar conduce la decontarea unor materiale/servicii/lucrări la preţuri fără corespondenţă cu cele contractate. În acest sens desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică prin licitaţie deschisă, reglementate de O.U.G. nr. 34/2006, ar deveni inutilă.

În ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, I. a avut în vedere prevederile art. 14 alin. (2) din acelaşi act normativ, în conformitate cu care, nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute art. 1 alin. (2) şi nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuiala.

În acest sens, recurenta menţionează că lucrările respective au fost incluse în Programul Anual de Achiziţii Publice (PAAP) al I. pe anii 2011 şi 2012;

- fondurile aferente acestor acţiuni sunt evidenţiate sub forma creditelor bugetare, în anexele la bugetele ordonatorului principal de credite, pe următoarele titluri bugetare: reparaţii curente şi întreţinere la infrastructura feroviară publică;

- repartizarea acestor credite bugetare se detaliază prin Programul de reparaţii curente la infrastructura feroviară publică din fonduri de la bugetul de stat pentru anii 2011 şi 2012 şi Programul întreţinere la infrastructura feroviară publică din fonduri de la bugetul de stat pentru anii 2011 şi 2012;

- contractele au fost încheiate în urma derulării procedurilor de achiziţie prevăzute în PAAP şi au fost aprobate şi vizate pentru controlul financiar preventiv; s-a respectat utilizarea creditelor bugetare, în limitele şi pe destinaţiile prevăzute, asigurându-se astfel îndeplinirea condiţiilor privind angajarea legala a cheltuielilor.

- documentele legale care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor şi stau la baza înregistrării în contabilitate sunt reprezentate de facturi care au fost certificate şi vizate conform legislaţiei şi procedurilor în vigoare, inclusiv de persoanele împuternicite să verifice existenţa angajamentelor şi realitatea lucrărilor executate şi a sumelor datorate, în baza documentelor justificative întocmite (situaţii de lucrări).

În consecinţă, cheltuielile aferente situaţiilor de plată întocmite de contractanţi şi supuse verificării de către organele de inspecţie financiară au fost înscrise legal în bugetul I.; pentru angajarea acestora au existat angajamente legale întocmite conform dispoziţiilor legale; au fost efectuate numai după ce au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţie şi creată astfel baza legală, întrucât contractele de achiziţie publica au fost încheiate cu respectarea procedurilor de achiziţie prevăzute de legislaţie şi de PAAP, situaţiile de lucrări au fost aprobate şi vizate pentru controlul financiar preventiv, creditele bugetare fiind utilizate în limitele şi pe destinaţiile prevăzute, considerăm ca fiind eronată constatarea curţii că inspecţia economico-financiară în mod corect a stabilit valoarea subvenţiilor necuvenite relativă la încălcarea de către I. Craiova a prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002.

Plăţile au fost efectuate în limita creditelor bugetare aprobate, pe baza de acte justificative - facturi fiscale vizate de controlul financiar preventiv, situaţiile de lucrări confirmate astfel că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002.

Preţurile facturate în derularea contractelor au respectat preţurile din ofertele câştigătoare, având la bază facturile fiscale şi situaţii de lucrări, ca documente justificative.

Prin urmare, nu poate fi primită nici susţinerea organelor fiscale relativă la lipsa documentelor justificative şi pe cale de consecinţă, încălcarea prevederilor art. 6 din Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Faţă de aceste considerente, reclamanta solicită admiterea recursului său, astfel cum a fost formulat.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 februarie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 17 mai 2018, Completul de filtru, apreciind incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând recursul civil de faţă, Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecinţă.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte reţine că recurenta reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect anularea Deciziei nr. 55/P/16.01.2014, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Dispoziţiei obligatorii nr. CV 7117/02.04.2014.

Dispoziţia amintită a fost emisă în baza Raportului de inspecţie economico-financiară nr. CV 6362/26.03.2014, în cuprinsul căruia s-a reţinut faptul că I. Craiova a solicitat şi încasat necuvenit subvenţii în valoare de 1.175.149,56 RON, la care datorează accesorii de 356.488,19 RON.

Soluţionând acţiunea reclamantei, prima instanţă a constatat că este neîntemeiată, pentru considerentele expuse în motivarea hotărârii.

Analizând sentinţa civilă criticată, instanţa de control judiciar constată că nu sunt incidente motivele de casare invocate de recurenta reclamantă.

O primă critică, subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., vizează nemotivarea hotărârii, or, contrar celor susţinute de recurentă, instanţa de control judiciar constată că judecătorul fondului a dat curs exigenţelor prevăzute prin dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. în materia motivării hotărârii judecătoreşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. în considerentele hotărârii judecătoreşti se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Economia hotărârii analizate în prezenta cale de atac reflectă preocuparea judecătorului în sensul identificării stării de fapt relevante şi ale consecinţelor juridice ale acesteia, analizarea efectivă a argumentelor promovate de reclamantă în susţinerea cererii de chemare în judecată, cuprinzând, totodată motivele pentru care au fost înlăturate criticile reclamantei inclusiv concluziile expertizei judiciare administrate în cauză.

În acest context, instanţa de control judiciar statuează că nu este demonstrată niciuna din ipotezele vizate de articolul 488 pct. 6 C. proc. civ.

Nefondată este şi critica referitoare la încălcarea normelor de drept material incidente cauzei, critică ce se subsumează prevederilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În concret, cinci din cele şase măsuri dispuse prin Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 vizează faptul că lucrările verificate de inspectorii economico-financiari au fost subcontractate, aşadar sunt executate cu nerespectarea prevederilor contractelor de execuţie semnate de recurenta reclamantă, context în care plata acestor lucrări este neconformă condiţiilor contractuale.

Astfel, prin măsura nr. 1 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca recurenta reclamantă să restituie la bugetul de stat suma de 256.984,73 RON, reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată" şi să vireze la bugetul de stat suma de 116.259,88 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 77.712,18 RON, penalităţi în sumă de 38.547,70 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru a se dispune această măsură s-a reţinut că reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuţie lucrări nr. x/22.07.2011 cu SC C. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 542.730,38 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuţie de lucrări nr. x/22.07.2011, organul de control a solicitat A.J.F.P. Satu Mare efectuarea unui control încrucişat la contractantul SC C. SRL.

În urma controlului efectuat, AJFP Satu Mare a întocmit Procesul Verbal nr. x/14.11.2013 conform căruia contractantul SC C. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC D. SRL.

Urmare a constatărilor înscrise în procesul-verbal, prin adresa nr. x/10.09.2013, organul de control a solicitat A.J.F.P. Timişoara un control încrucişat la SC D. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Timişoara a întocmit Procesul Verbal nr. x/19.11.2013 potrivit căruia SC D. SRL a subcontractat la rândul ei o parte din lucrări către SC J. SRL şi SC E. SRL.

Urmare a constatărilor înscrise în procesul-verbal nr. x/19.11.2013, organul de control a solicitat A.J.F.P. Satu Mare, prin adresa nr. x/12.12.2013, un control încrucişat la SC J. SRL.

În urma efectuării controalelor încrucişate, s-a constatat că lucrările aferente contractului de execuţie de lucrări nr. x/22.07.2011 au fost efectuate de subcontractanţii SC D. SRL, SC J. SRL şi SC E. SRL.

Intimata pârâtă reţine faptul că, în contractul de execuţie de lucrări nr. x/22.07.2011 se prevede: art. 22.1 "(...) cocontractantul nu a declarat subcontractanţi în oferta depusă (...)" art. 22 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanţii nu au fost declaraţi în procedura de achiziţie publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor şi încheierii contractului de execuţie" art. 12.2 "(...) decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situaţiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări (...), întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă şi sigură a lor (...)". Faţă de aceste prevederi, se constată că ofertantul câştigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanţi.

Prin măsura nr. 2 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma de 100.969,08 RON, reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Consolidare terasament km. 347+100 - 347+250 situat între staţiile Balota - Valea Albă, linia CF x Videle-Orşova" şi să vireze la bugetul de stat suma de 25.323,04 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 10.177,68 RON, penalităţi în sumă de 15.145,36 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuţia acestor lucrări I. Craiova în calitate de achizitor a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. x/28.06.2012 cu SC B. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 2.626.186,22 RON + TVA.

Pentru verificarea derulării contractului, organul de control a solicitat A.J.F.P. Braşov, potrivit adresei nr. x/10.09.2013, efectuarea unui control încrucişat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Braşov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

Potrivit contractului de executări lucrări nr. x/01.10.2012, SC B. SRL a subcontractat lucrările de executare foraje, către executantul SC G. SRL.

În urma controalelor încrucişate, s-a constatat faptul că lucrările aferente Contractului de execuţie de lucrări nr. x/28.06.2012 au fost efectuate de subcontractanţii SC F. SRL şi SC G. SRL.

În Contractul de execuţie de lucrări nr. x/28.06.2012 se prevede că: art. 22.1 "(...) contractantul nu a declarat subcontractanţi în oferta depusă (...)" art. 22.2 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanţii nu au fost declaraţi în procedura de achiziţie publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor şi încheierii contractului de execuţie" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situaţiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă şi sigură a lor". Faţă de aceste prevederi, se constată că ofertantul câştigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanţi.

Prin măsura nr. 3 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 476.351,40 RON reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată" şi să vireze la bugetul de stat suma de 119.468,93 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 48.016,22 RON, penalităţi în sumă de 71.452,71 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuţia acestor lucrări reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012 cu SC D. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 660.000 RON + TVA.

Pentru verificarea derulării contractului de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Timişoara, potrivit adresei nr. x/10.09.2013, efectuarea unui control încrucişat la contractantul SC D. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Timişoara a întocmit Procesul Verbal nr. x/19.11.2013 conform căruia, pentru execuţia şi finalizarea contractului de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012, SC D. SRL a subcontractat executarea serviciilor către SC E. SRL Lucrările aferente Contractului de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC E. SRL.

Contractul de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012 prevede că: art. 22.1 "(...) contractantul nu a declarat subcontractanţi în oferta depusă art. 22.2 alin. (2) "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanţii nu au fost declaraţi în procedura de achiziţie publică ce a stat la baza atribuirii lucrărilor şi încheierii contractului de execuţie" art. 12.2 " decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situaţiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă şi sigură a lor". Faţă de aceste prevederi, se constată că ofertantul câştigător nu a respectat prevederile contractuale.

În urma efectuării controalelor încrucişate, s-a stabilit că pentru suma de 476.351,40 RON inclusiv TVA înscrisă în situaţiile de plată, ofertantul câştigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăţilor aferente Contractului de execuţie de lucrări nr. x/16.07.2012 trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin măsura nr. 4 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a stabilit că reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 31.538,95 RON, reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparaţii curente reţele de cabluri ale instalaţiilor SC B. pe raza secţiei CT 1 Craiova şi să vireze la bugetul de stat suma de 8.830,85 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 4.100,01 RON, penalităţi în sumă de 4.730,84 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuţia acestor lucrări reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 cu SC B. SRL în calitate de executant, la o valoare de 508.899,63 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Braşov efectuarea unui control încrucişat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Braşov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

În urma efectuării controalelor încrucişate, s-a constatat că lucrările aferente contractului de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC F. SRL.

Contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 prevede că: art. 22.1 "executantul nu a declarat subcontractanţi în oferta depusă (...)" art. 22.2 "(...) lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanţii nu au fost declaraţi în procedura de achiziţie publică ce a stat la baza atribuirii lucrării şi încheierii contractului de execuţie" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situaţiilor de lucrări real executate (...)" art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări, întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă şi sigură a lor (...)".Faţă de aceste prevederi, se constată că ofertantul câştigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanţi.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucişate cu privire la contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012, s-a constatat că pentru suma de 31.538,95 RON inclusiv TVA înscrisă în situaţiile de plată, ofertantul câştigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăţilor aferente contractului de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin măsura nr. 5 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a stabilit ca reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 7.251,38 RON reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparaţii curente la instalaţiile SC B. pe raza secţiei CT 4 Târgu Jiu şi să vireze la bugetul de stat suma de 2.030,37 RON reprezentând accesorii (majorări în sumă de 942,67 RON, penalităţi în sumă de 1.087,70 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuţia acestor lucrări reclamanta, în calitate de beneficiar, a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 cu SC B. SRL în calitate de executant, la o valoare de 729.142,91 RON + TVA.

Potrivit adresei nr. x/10.09.2013, pentru verificarea derulării contractului de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a solicitat A.J.F.P. Braşov efectuarea unui control încrucişat la contractantul SC B. SRL.

În urma controlului efectuat, A.J.F.P. Braşov a întocmit Procesul Verbal nr. x/16.10.2013 conform căruia contractantul SC B. SRL a subcontractat lucrările către prestatorul SC F. SRL.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucişate, s-a constatat faptul că lucrările aferente contractului de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012 au fost efectuate de subcontractantul SC F. SRL.

Contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012, prevede că: art. 22.1 "executantul nu a declarat subcontractanţi în oferta depusă art. 22.2 "lucrările nu vor putea fi subcontractate dacă subcontractanţii nu au fost declaraţi în procedura de achiziţie publică ce a stat la baza atribuirii lucrării şi încheierii contractului de execuţie" art. 12.2 "decontarea lucrărilor (...) se va realiza (...) în baza situaţiilor de lucrări real executate (...) " art. 18.3 alin. (1) "(...) lucrările executate trebuie să fie dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări, întocmită astfel încât să asigure o verificare rapidă şi sigură a lor (...) ". Faţă de aceste prevederi, se constată că ofertantul câştigător nu a respectat prevederile contractuale cu privire la subcontractanţi.

Având în vedere rezultatele controalelor încrucişate cu privire la contractul de execuţie de lucrări nr. x/12.07.2012, organul de control a stabilit că pentru suma de 7.251,38 RON inclusiv TVA înscrisă în situaţiile de plată, ofertantul câştigător nu a prezentat documente justificative. La efectuarea plăţilor aferente contractului trebuiau avute în vedere doar lucrările/materialele pentru care existau documente justificative.

Prin urmare, pentru toate cele 5 măsuri dispuse anterior, autoritatea pârâtă a avut în vedere subcontractarea neconformă clauzelor contractuale asumate de recurenta-reclamantă, în calitate de achizitor, pe de o parte, şi executanţii desemnaţi în urma procedurilor de atribuire derulate de către recurenta reclamantă.

O atare ipoteză nu poate fi contestată, fiind evidenţiată, în mod lipsit de echivoc, obligaţia executantului de a declara eventualele subcontractări prin înseşi ofertele de participare la procedură, căci în alte condiţii executantul nu va putea subcontracta lucrările contractate (art. 22.2 din toate contractele de execuţie vizate).

Apărarea, recurentei reclamante, potrivit căreia că nu avea cunoştinţă de subcontractările efectuate şi, în orice caz, nu avea niciun mijloc de a verifica regularitatea contabilităţii contractanţilor ori a subcontractanţilor, a fost corect înlăturată de prima instanţă, fiind de precizat faptul că recurenta-reclamantă avea obligaţia de a urmări executarea contractelor, având nominalizate, cu decizie, persoane responsabile pentru urmărirea executării lucrărilor, cantitativ şi calitativ, confirmarea acestora prin situaţiile de plată. Prin decizii ale directorului sucursalei au fost desemnate persoane responsabile pentru contractele de execuţie de lucrări.

Cât priveşte temeiul care obliga recurenta reclamantă să verifice dacă lucrările au fost executate de contractanţi sau de subcontractanţi ai acestora, instanţa de control judiciar subliniază faptul că un atare temei se regăseşte, în primul rând în prevederile contractelor analizate (art. 22.2) dar şi în cuprinsul raportului de inspecţie şi, în al doilea rând, o atare apărare ar conduce la concluzia că recurenta-reclamantă, după aprecierea sa, ar fi obligată să se conformeze devizelor înaintate de contractanţii săi, fără niciun fel de verificare a conformităţii lucrărilor prezentate în aceste devize cu cele asumate contractual, concluzie ce nu poate fi primită.

În egală măsură, Înalta Curte constată că recurenta reclamantă nu a înţeles motivul pentru care inspectorii economico-financiari au dispus recuperarea sumelor menţionate la pct. 1- 5 din Dispoziţia obligatorie CV 7117/02.04.2014.

Astfel, inspecţia economico-financiară nu a reţinut că plăţile ar fi nelegale pentru că nu ar fi fost executate lucrările la care se referă documentele justificative, ci faptul că pentru materialele şi prestaţiile prezentate în cuprinsul raportului de inspecţie economico-financiară nu s-a putut face dovada achiziţionării şi punerii în operă de către executanţi, iar cheltuielile cu manopera nu au putut fi justificate cu documente legal întocmite care să justifice efectuarea lucrărilor.

Deficienţele au fost constatate atât la agenţii economici cu care reclamanta a avut încheiate contracte de execuţie de lucrări, cât şi la agenţii economici-prestatori/executanţi efectivi, cu care aceştia au avut subcontractate lucrările, parţial sau în totalitate, fără a fi declaraţi ca subcontractanţi la depunerea ofertelor.

Organul de control a ţinut cont de faptul că antreprenorii care au executat efectiv lucrările nu sunt ofertanţii câştigători, astfel că antreprenorii (ofertanţii câştigători) nu au respectat prevederile din contractele încheiate în ceea ce priveşte subcontractările în totalitate sau în parte a lucrărilor, iar reclamanta beneficiară nu trebuia să plătească ofertanţii care nu au respectat în întregime prevederile asumate.

De aceea, expertizele tehnice de specialitate vizate de către recurenta reclamantă sunt lipsite de pertinenţă, întrucât ceea ce se reproşează recurentei reclamante este nerespectarea dispoziţiilor art. 22.2 din contractele de execuţie.

În fine, trebuie precizat faptul că prescripţiile impuse pe marginea subcontractării au o raţiune evidentă, din moment ce lucrările în discuţie presupun specializarea şi experienţa similară a subcontractantului. De altfel, chiar recurenta-reclamantă a impus, prin fişa de date a achiziţiei pentru toate procedurile de atribuire, cerinţe de calificare şi experienţă similară.

Prin măsura nr. 6 din Dispoziţia obligatorie nr. CV 7117/02.04.2014 s-a dispus că reclamanta să restituie la bugetul de stat suma totală de 302.054,00 RON, reprezentând subvenţii solicitate şi stabilite de inspecţia economico-financiară ca încasate necuvenit pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii pe categorii de bunuri cu finanţare de la bugetul de stat pentru lucrarea "Reparaţie curentă a liniilor CF în vederea ridicării de restricţii de viteză linia CF x Turceni -Dragoteşti km. 15 + 000 - 42+400 secţia L4 Drobeta Turnu Severin" şi să vireze la bugetul de stat suma de 84.575,12 RON, reprezentând accesorii (majorări în sumă de 39.267,02 RON, penalităţi în sumă de 45.308,10 RON) calculate până la data de 28.02.2014.

Pentru execuţia acestor lucrări, reclamanta, în calitate de achizitor, a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. x/19.06.2012 cu SC H. SRL în calitate de contractant, la o valoare de 1.134.996 RON + TVA.

Potrivit pct. 2.2 (Efective necesare. Condiţii de calificare a personalului ce execută lucrarea) din Caietul de sarcini aferent contractului de execuţie de lucrări nr. x/19.06.2012 "Formaţia minimă (...) pentru înlocuirea traverselor de beton pe linii cu prindere indirectă este de 6 meseriaşi cale (pe o bucată traversă)". Valoarea manoperei cuprinsă în listele cu consumurile de manoperă care au stat la baza situaţiilor de plată acceptate de către achizitor a fost în sumă de 345.737 RON.

Pentru verificarea derulării contractului de execuţie de lucrări nr. x/19.06.2012, organul de control, în baza datelor din situaţiile de plată/lucrări emise de contractant şi a verificărilor informaţiilor existente pe site-ul mfinante.ro cu privire la cheltuielile cu salariile declarate de contractant, a efectuat un control documentar la contractantul SC H. SRL În urma controlului documentar, s-a întocmit Nota de constatare nr. x/27.09.2013 potrivit căreia, pentru lucrările de înlocuire traverse şi material rulant executate în baza contractului nr. x/19.06.2012, SC H. SRL a înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli cu munca vie în valoare totală de 53.320 RON şi cheltuieli cu utilajele închiriate, inclusiv combustibil, în valoare totală de 85.281 RON.

Organul de control a apreciat faptul că, valoarea cheltuielilor cu manopera ce putea fi înscrisă în situaţiile de plată şi în listele cuprinzând consumurile de manoperă aferente facturilor emise de SC H. SRL către I. Craiova nu putea fi decât cea realizată efectiv de aceasta, respectiv suma de 138.601 RON (53.320 RON + 85.281 RON), aşa cum rezultă din documentele justificative care au stat la baza înregistrării în evidenţa contabilă a societăţii.

În acest context, organul de control a stabilit că pentru diferenţa în sumă totală de 302.054 RON inclusiv TVA, SC H. SRL nu a avut documente justificative.

Măsura dispusă de organele de control şi sub acest aspect este la adăpost de critică, fiind evident că documentele justificative prezentate de SC H. SRL pentru plata sumei de 345.737 RON nu au corespondenţă în evidenţele contabile ale acestei societăţi, aşa cum acestea au fost analizate de autoritatea pârâtă, din cuprinsul cărora rezultă că pentru lucrările de înlocuire traverse şi material rulant executate în baza contractului nr. x/19.06.2012, SC H. SRL a înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli cu munca vie în valoare totală de 53.320 RON şi cheltuieli cu utilajele închiriate, inclusiv combustibil, în valoare totală de 85.281 RON.

Faţă de aceste considerente, curtea constată că nu este incident în cauză nici motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., astfel că va respinge recursul ca fiind nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de I. Craiova împotriva Sentinţei nr. 93 din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 noiembrie 2018.

GGC - GV