Appeal against order compelling legislature held void for missing statement of grounds

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial la Judecătoria Vişeu de Sus şi ulterior pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării soluţionării cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe, prin Sentinţa nr. 28 din 11.01.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parlamentul României, Avocatul Poporului, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională a României, toţi prin reprezentanţi legali, obligarea acestora, în solidar, să promulge legi, care să permită efectuarea de acte de liberalitate (donaţie, testament) în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie asupra unor bunuri imobile, ori asupra cotei de 2% din impozitul pe venit de cei care doresc.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtelor să emită un act normativ care să-i permită Direcţiei Naţionale Anticorupţie să poată accepta averea sa şi să poată încheia donaţia sau testamentul în favoarea acesteia din urmă.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 111 din 16 martie 2017, a respins cererea formulată de reclamant, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., fără a depune însă şi motivele de recurs, precizând doar că îşi menţine acţiunea formulată.

4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 14 iunie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, ulterior, procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. nu a mai fost parcursă, acordându-se termen de judecată în şedinţă publică, potrivit încheierii din 18 octombrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

În temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)".

În cauză, se constată că recurentul-reclamant nu a înţeles să invoce şi să dezvolte motivele de nelegalitate prin cererea de recurs şi nici ulterior, în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit prevederilor legale menţionate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursul formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 111 din 16 martie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 noiembrie 2018.

GGC - GV