Eligibility documentation requirements under national vehicle renewal program: rejection of application due to address discrepancy deemed excessive formalism

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, şi ulterior pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării competenţei soluţionării cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe, prin Sentinţa civilă nr. 8619/02.12.2015, reclamanta Casa Judeţeană de Pensii Bacău a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, acceptarea în cadrul Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional pentru anul 2014.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 1360 din 21 aprilie 2016, a respins excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtă, ca nefondată.

Totodată, a admis, în parte, cererea formulată de reclamantă, obligând pârâta să reevalueze cererea formulată de reclamantă, înregistrată sub nr. x/18.09.2014, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut, în esenţă, că în mod greşit prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, reclamanta era ţinută de parcurgerea obligatorii, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, a arătat că a acţionat în calitate de autoritate publică, în cauză nefiind vorba despre drepturi cu privire la care părţile să poată dispune potrivit dreptului comun, ci de un act de putere publică, a cărui posibilitate de contestare este reglementată în mod expres de Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei, de asemenea, a susţinut că în mod greşit prima instanţă a admis acţiunea, în condiţiile în care motivul pentru care nu a fost aprobat dosarul de finanţare depus de intimata-reclamantă l-a reprezentat neîndeplinirea tuturor criteriilor obligatorii.

În acest sens, a susţinut că intimata nu a depus documentul din care să rezulte modificarea adresei sediului, Ordinul Ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice nr. 364/2014, pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, fiind norme speciale şi de strictă aplicare şi interpretare, se aplică cu prioritate faţă de norma generală.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, pe fond, respingerea acţiunii.

4. Apărarea intimatei-reclamante

Prin întâmpinare, reclamanta Casa Judeţeană de Pensii Bacău a depus la dosar întâmpinare, în termen legal, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 14 iunie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, ulterior, procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. nu a mai fost parcursă, acordându-se termen de judecată în şedinţă publică, potrivit încheierii din 18 octombrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând acceptarea în cadrul Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional pentru anul 2014.

Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia inadmisibilităţii pentru lipsa plângerii prealabile şi a admis, în parte, cererea formulată de reclamantă, obligând pârâta să reevalueze cererea formulată de reclamantă, înregistrată sub nr. x/18.09.2014, în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

1.1. Referitor la susţinerile privind greşita soluţionare a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, se reţine că acestea sunt lipsite de fundament.

Astfel, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la filele x şi următoarele, respectiv dosarul primei instanţe sesizate, anterior învestirii instanţei de judecată, intimata-reclamantă s-a adresat autorităţii recurente cu contestaţie împotriva deciziei pârâte de respingere a cererii sale de finanţare, soluţionată tot în sensul respingerii, cu consecinţa menţinerii deciziei iniţiale, cum corect a reţinut judecătorul fondului.

În plus, chiar recurenta afirmă, atât în întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, cât şi în cererea de recurs, că intimata-reclamantă a formulat contestaţie împotriva hotărârii Comitetului director, înregistrată sub nr. x/17.10.2014, prin care a solicitat reanalizarea cererii sale şi aprobarea acesteia, iar instituţia a menţinut soluţia de respingere a cererii de finanţare.

1.2. Instanţa de control judiciar apreciază că nu poate primi nici celelalte critici ale recurentei, care vizează soluţia pe fondul cauzei.

Contrar susţinerilor recurentei, în înscrisurile ataşate cererii de finanţare, depuse la dosar (certificatul de înregistrare fiscală x, certificatul de cazier fiscal nr. x/16.09.2014, certificatul de atestare fiscală nr. x/16.09.2014 şi certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele şi taxele locale nr. x/17.09.2014), figurează Casa Judeţeană de Pensii Bacău, cu sediul în Bacău, judeţ Bacău.

Într-adevăr, în certificatul de înmatriculare x din 01.10.2001 emis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău pentru autovehiculul menţionat este trecut, în calitate de proprietar "Casa Judeţeană de Pensii Bacău, adr. Titulescu Nicolae, nr. 82", însă în cartea de identitate a acestuia este indicată adresa "Bacău I.S. Sturza" pentru proprietarul Casa Judeţeană de Pensii Bacău.

Prin urmare, este de necontestat că intimata-reclamantă Casa Judeţeană de Pensii Bacău, cu sediul în Bacău, judeţul Bacău, este proprietara autovehiculului în discuţie, iar solicitarea acesteia de includere în Programul naţional de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional pentru anul 2014 vizează respectivul autovehicul uzat, marca x 1.4 MPI, cu numărul de înmatriculare x, numărul de identificare x, anul de fabricaţie 2001, anul primei înmatriculări 2001, înregistrat cu număr de inventar 2.3.2.1.1.1 şi având certificatul de înmatriculare nr. x

În atare condiţii, soluţia autorităţii recurente de respingere a cererii intimatei, întrucât nu a depus documentul din care să rezulte modificarea adresei sediului acesteia, reprezintă expresia unui formalism excesiv, cu atât mai mult cu cât riscul de confuzie cu privire la titularul cererii de finanţare este inexistent, având în vedere că la nivelul fiecărui judeţ există o singură casă judeţeană de pensii, diferenţierea acestora realizându-se prin denumirea judeţului unde este organizată fiecare dintre acestea.

De asemenea, riscul de confuzie sub aspectul identităţii Casei Judeţene de Pensii Bacău este inexistent, având în vedere că în cartea de identitate a autovehiculului era menţionat sediul intimatei-reclamante din str. x, lipsind astfel premisa de aplicare a art. 32 lit. o) din Ordinul nr. 364/2014.

Totodată, instanţa de control judiciar reţine că, în cauză, sunt relevante şi prevederile art. 45 alin. (1), (5) şi (6) din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 364/2014 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional.

Astfel, din analiza art. 45 alin. (5) din Ordinul 364/2014 rezultă că respingerea cererii de finanţare intervine atunci când informaţiile existente la dispoziţia comisiei de analiză din cadrul autorităţii recurente nu sunt în măsură să o edifice cu privire la îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate instituite de art. 31 din acelaşi ordin, întrucât scopul documentelor din dosarul cererii de finanţare este de a demonstra îndeplinirea acelor criterii, iar nu de a constitui prin ele însele chestiuni de eligibilitate.

Prin urmare, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva Sentinţei nr. 1360 din 21 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 noiembrie 2018.

GGC - GV