Inadmissibility of appeal against final annulment decision due to lack of procedural domicile in initial challenge
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby upholding the appellate court's decision to declare the earlier annulment challenge null and void due to a procedural defect. The dispute concerned a civil and administrative case where the appellant failed to indicate her procedural domicile in the initial annulment challenge, leading the Court of Appeal to invoke the exception of nullity ex officio and reject the filing. Relying on the principle that the right to use a legal remedy is unique and exhausted upon exercise, the court determined that the appellate decision was final and not subject to appeal. The decisive legal basis included Article 508(4), Article 483(1), and Article 634(1) and (5) of the Code of Civil Procedure, which classify decisions rendered in annulment proceedings by courts of appeal as final, rendering any subsequent appeal against them inadmissible under Article 496.
Legislator headnote
AI generatedart. 508 alin. (4) din C. proc. civ, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final annulment decision due to lack of procedural domicile in initial challenge: Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 510 din 23 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
2. Hotărârea contestată
Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 923 din 2 iunie 2016, a admis excepţia nulităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, pentru neindicarea de către contestatoare a domiciliului procesual, excepţie invocată din oficiu, constatând nulă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 510 din 23 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata Judecătoria Târgovişte.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs contestatoarea A., criticând-o- pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea căii de atac.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Înalta Curte constată că hotărârea recurată este definitivă, calea de atac promovată de recurentă nefiind prevăzută de lege.
1. Asupra admisibilităţii recursurilor
Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.
Conform prevederilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată"
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
În speţă, hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menţionat, ci este pronunţată de o instanţă de recurs, în contestaţie în anulare, iar potrivit art. 634 alin. (1) şi (5) din C. proc. civ. are caracter definitiv.
Recursul declarat împotriva unei decizii definitive a unei instanţe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, această concluzie rezidă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac şi cum acest drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori, în aceeaşi cale de atac.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca inadmisibil, ţinând seama şi de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 923 din 2 iunie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2019.
GGC - GV