Suspension of administrative act terminating educational management contract based on annulment of underlying evaluation reports

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.06.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, suspendarea executării Ordinului nr. 3987/19.06.2018 emis de pârât prin care s-a dispus încetarea Contractului de management educaţional nr. 8963/07.04.2015 şi eliberarea sa din funcţia deţinută, până la pronunţarea instanţei de fond, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 3431 din 7 august 2018, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea şi a suspendat executarea Ordinului 3987/19.06.2018 până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Cererile de recurs

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, pe fond, respingerea cererii de suspendare.

A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, apreciind că ordinul a cărui suspendare se solicită a fost emis de Ministrul Educaţiei Naţionale, acesta având calitate procesuală pasivă.

Pe fond, a susţinut recurentul-pârât că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în ceea ce priveşte cazul bine justificat, a apreciat că instanţa nu a dat dovadă de rol activ, reţinând doar susţinerea reclamantului, în sensul că nu i-ar fi fost comunicat Raportul de evaluare nr. x/23.03.2018, şi faptul că nu ar fi fost depus raportul la dosar, pentru că aceste aspecte nu fac dovada îndeplinirii condiţiei.

Referitor la prevenirea pagubei iminente, a apreciat recurentul că argumentele reţinute de instanţă sunt inacceptabile şi în deplină contradicţie cu legislaţia şi cu practica judiciară.

3. Apărările intimatului-reclamant

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

4. Decizia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentele-pârâte şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este nefondat.

4.1. Preliminar, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de recurentul-pârât, instanţa constată că recurentul nu a invocat excepţia în faţa instanţei de fond, ci direct în recurs, contrar dispoziţiilor art. 488 alin. (2) C. proc. civ.

Cu toate acestea, sunt nefondate susţinerile recurentului-pârât, acesta având calitate procesuală pasivă, de vreme ce Contractul de management nr. x/07.04.2015, a cărui încetare s-a dispus prin ordinul contestat, a fost încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, reprezentat de ministru, şi intimatul-reclamant A.

4.2. Pe fondul recursului, reţine Înalta Curte că obiectul acţiunii priveşte suspendarea executării Ordinului nr. 3987/19.06.2018 emis de pârât prin care s-a dispus încetarea Contractului de management educaţional nr. 8963/07.04.2015 şi eliberarea intimatului-reclamant A. din funcţia de inspector şcolar general.

Instanţa de fond a admis acţiunea şi a suspendat executarea ordinului contestat, opinie împărtăşită de instanţa de control judiciar.

Prin motivele de recurs, întemeiate formal pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul nu arată care sunt motivele de nelegalitate ale sentinţei recurate din perspectiva dispoziţiilor legale evocate, ci se rezumă la a face aprecieri generale asupra condiţiilor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi la a-şi exprima nemulţumirea asupra soluţiei pronunţate.

4.3. Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaţionale, atât în sistemul de protecţie instituit în cadrul Consiliul Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.

Legea română corespunde recomandării Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei R 89/13.09.1989, pentru că prevede, în art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, atribuţia instanţei de contencios administrativ de a ordona măsuri vremelnice de suspendare a executării actului administrativ, atunci când drepturile sau interesele legitime ale particularilor sunt impuse unui risc iminent de vătămare, în scopul evitării exercitării abuzive a prerogativelor de care dispun autorităţile publice în contextul puterii lor discreţionare.

Suspendarea executării actului administrativ este o măsură provizorie de protecţie a drepturilor şi intereselor legitime ale subiectelor potenţial vătămate prin aplicarea actului, până la momentul la care instanţa competentă va evalua legalitatea acestuia.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Deci, pentru a admite o cerere de suspendare a executării unui act administrativ care este, ca regulă generală, executoriu din oficiu, instanţa de fond trebuie să constate şi să motiveze îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii cerute de dispoziţiile menţionate, suspendarea executării unui act administrativ fiind o măsură excepţională.

4.4. Condiţiile prevăzute de lege, cazul bine justificat şi iminenţa unei pagube sunt analizate în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească şi drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.

Cazul bine justificat este definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ.

Legea nu face distincţie între motivele de nelegalitate substanţială, de drept material, şi cele de nelegalitate procedurală, esenţial fiind, însă, ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă la nivelul aparenţelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei. Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să rezulte cu uşurinţă în urma unei cercetări sumare a aparenţei dreptului.

4.5. În cauză, pe lângă cele avute în vedere de prima instanţă, referitor la condiţia cazului bine justificat, Înalta Curte reţine că Ordinul contestat nr. 3987/19.06.2018 a fost emis reţinându-se Raportul aprobat de ministrul educaţiei naţionale nr. 15297/23.03.2018, fişa de evaluare cuprinzând punctajul acordat în urma contestaţiei, comunicarea Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 1062/27.03.2018 privind calificativul obţinut de intimatul-reclamant A. în urma soluţionării contestaţiei înregistrate la Ministerul Educaţiei cu nr. 15297/22.02.2018.

Din informaţiile ce rezultă din sistemul informatic ECRIS, Înalta Curte constată că, în Dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, (având ca obiect acţiunea reclamantului A. de anulare a hotărârii comisiei de contestaţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a rapoartelor de evaluare întocmite de comisia de evaluare prin care a fost evaluată activitatea sa profesională de inspector şcolar general al Inspectoratului Judeţean Giurgiu), prin Sentinţa civilă nr. 1118 din 22 martie 2018 a fost admisă acţiunea şi au fost anulate fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018, fişa de evaluare înaintată reclamantului la data de 27.03.2018 şi raportul aferent întocmite de comisia de soluţionare a contestaţiilor, comunicate reclamantului cu adresa nr. x/22.02.2018.

Toate acest acte, anulate de instanţa de contencios administrativ, au stat la baza emiterii ordinului a cărui suspendare face obiectul analizei în prezentul dosar.

Astfel, hotărârea instanţei de anulare a actelor ce au stat la baza ordinului contestat are o putere de lucru judecat relativă şi constituie un reper în verificarea aparenţei de nelegalitate a actelor emise de Ministerul Educaţiei Naţionale şi care au stat la baza Ordinului nr. 3987/19.06.2018, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării şi interpretării unor probe şi a efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Acest aspect reprezintă o confirmare a îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea măsurii provizorii a suspendării executării ordinului emis de ministerul pârât, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

4.6. În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, a prevenirii unei pagubei iminente, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza argumentelor, lacunare, de altfel, expuse de recurentului-pârât, ambele condiţii trebuind să fie îndeplinite cumulativ.

4.7. Pentru cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva Sentinţei nr. 3431 din 7 august 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2019.

GGC - GV