Jurisdictional conflict over enforcement of property compensation payment titles under Law No. 165/2013

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei:

Prin acţiunea înregistrată la data de 12.10.2017 pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

- obligarea pârâtei la emiterea titlurilor de plată în favoarea reclamanţilor corespunzător valorii de 347.710 RON stabilită prin Decizia nr. x din 26.09.2008 emisă de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor;

- obligarea pârâtei la emiterea unui titlu cuprinzând valoarea actualizării valorii despăgubirii de 347.710 RON prin raportare la indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada 26.09.2008 până la momentul emiterii titlurilor de plată solicitate la punctul 1 al acţiunii;

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 65 din 23.01.2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul civil nr. x/2017 s-a admis excepţia necompetentei materiale a Tribunalului Constanţa şi s-a declinat competenta de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Constanţa.

Pentru a pronunţa această soluţie tribunalul a reţinut că analizarea refuzului invocat de către reclamanţi este aferent activităţii desfăşurate de o entitate ce aparţine administraţiei publice centrale, astfel că revine competenta de soluţionare Curţii de Apel, cu raportare la dispoziţiile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 144/CA din data de 20 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat cauza spre soluţionare Tribunalului Constanţa, secţia civilă.

S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a fost înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că la data formulării prezentei acţiuni (12.10.2017) prevederile art. 20 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 stabileau competenta Tribunalului, secţia de contencios administrativ - în soluţionarea acţiunilor îndreptate împotriva deciziilor emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv împotriva titlurilor de despăgubire.

S-a apreciat că intenţia legiuitorului în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunilor ce derivă din aplicarea Legii nr. 247/2005, titlul VII, este de a stabili competenţa în favoarea tribunalului, secţia civilă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante.

Reclamanţii au solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea titlurilor de plată corespunzător valorii de 347.710 RON stabilită prin Decizia nr. x din 26.09.2008 emisă de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor

Potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013 "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării."

Din interpretarea teleologică a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, rezultă că raţiunea avută în vedere de legiuitor a fost de a stabili competenţa secţiei civile a tribunalului în privinţa tuturor litigiilor izvorâte din aplicarea Legii nr. 165/2013, emiterea titlului de plată înscriindu-se între obligaţiile prevăzute în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, entitate învestită de lege cu atribuţii în procesul de restituire a imobilelor şi de stabilire a măsurilor reparatorii, potrivit art. 3 pct. 4 lit. f) din actul normativ menţionat.

De asemenea, Înalta Curte constată că deciziile emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor se încadrează în categoria celor prevăzute de art. 34 din Legea nr. 165/2013, în condiţiile în care şi dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art. 41 din lege stabilesc obligaţia acestei structuri de emitere a titlului de plată, după emiterea - fie de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fie de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, ulterior Legii nr. 165/2013 - a unei decizii cuprinzând titlul de despăgubire.

În mod greşit tribunalul a constatat că obiectul prezentei cauze îl reprezintă refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri de către o autoritate publică centrală, întrucât prin adoptarea Legii nr. 165/2013 s-a dorit crearea unui cadrul legal şi a unei proceduri unitare privind acordarea despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv, competenta fiind dată instanţelor civile

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., H., I. şi G. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2018.

GGC - ED