Sufficiency of reasoning in dismissing request to suspend execution of tax assessment under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta SC A. SRL Oneşti a chemat în judecată pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi pentru Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău - Activitatea de Inspecţie Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - A.N.A.F., solicitând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/24.03.2016 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei şi admiterea contestaţiei, anularea în parte a Deciziilor contestate, cu consecinţa exonerării de la plata obligaţiilor fiscale.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 67/2017 din data de 28 aprilie 2017 pronunţată în Dosar nr. x/2017, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL Oneşti în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi pentru Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău - Activitatea de Inspecţie Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice - A.N.A.F., ca nefondată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, fără indicarea expresă a motivului de casare invocat, solicitând admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii de suspendare.

Recurenta a arătat faptul că instanţa de fond a respins cererea de suspendare formulată fără a verifica îndeplinirea reală a condiţiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. S-a susţinut că în susţinerea cererii de suspendare au fost aduse argumente, s-au arătat împrejurări care, dacă ar fi fost analizate, s-ar fi constatat că reprezintă indicii care să creeze o îndoială serioasă cu privire la legalitatea de fapt şi de drept a actului a cărui executare s-a solicitat.

S-a susţinut faptul că instanţa de fond fără o motivare concretă a înlăturat dovezile care dădeau posibilitatea acestei analize, fără a se intra în fondul cauzei. De asemenea, a fost criticată concluzia instanţei că falimentul iminent al societăţii nu a fost dovedit şi că, în lipsa unor astfel de dovezi, instanţa nu a fost convinsă de iminenţa producerii unei pagube.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la motivele de recurs comunicate, intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău în nume propriu şi în numele DGRFP Iaşi a invocat excepţia nulităţii recursului, motivat de faptul că cererea de recurs nu este motivată în drept, nefiind indicat concret motivul de casare, iar motivele de fapt invocate nu vizează nelegalitatea sentinţei.

De asemenea, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale active a recurentului B., motivat de faptul că nu a avut calitatea de reclamant la instanţa de fond. Pe fondul cauzei, se solicită respingerea recursului ca nefondat.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24.04.2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 12.06.2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru considerentele ce urmează.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată prin întâmpinare este lipsită de obiect având în vedere că administratorul societăţii, B., nu are calitatea de parte în cauza dedusă judecăţii, ci recurentă în cauză este SC A. SRL.

Analizând actele dosarului, pe fondul cauzei, Înalta Curte reţine că reclamanta a sesizat instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu cererea de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. x/24.03.2016, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, cerere formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. Prin concluziile scrise depuse la instanţa de fond, în data de 28.04.2017, aceasta a detaliat motivele cererii de suspendare, atât în ceea ce priveşte cazul bine justificat, cât şi a pagubei iminente. Astfel, s-a arătat că în raportul de inspecţie fiscală s-a considerat că prestările facturate de SC C. SRL Oneşti către SC A. SRL nu au fost realizate de această societate, existând suspiciuni că tranzacţiile descrise nu sunt reale, aspect ce a condus la reîncadrarea tranzacţiilor conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 conducând automat la suplimentarea bazei de impozitare. Recurenta a arătat că SC C. SRL Oneşti a fost la rândul ei verificată şi în urma inspecţiei fiscale, ce a vizat perioada 2011 - 2015, nu au fost constatate încălcări fiscale în raportul juridic cu recurenta.

Or, toate aceste argumente prezentate în susţinerea cazului bine justificat nu au fost analizate efectiv de instanţa de primă jurisdicţie, care a pronunţat astfel o hotărâre nelegală, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., hotărârea pronunţată va cuprinde: "considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".

Respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Hotărârea Albina împotriva României, Hotărârea Gheorghe împotriva României).

Înalta Curte reţine că instanţa de primă jurisdicţie nu a procedat la o analiză detaliată a argumentelor exprese în susţinerea cazului bine justificat, limitându-se la a reţine că reclamanta nu a învederat existenţa unor împrejurări legate de starea de fapt şi de drept din actele contestate de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actelor administrativ-fiscale şi care să poată forma obiectul analizei în acest cadru procesual. Instanţa de fond a reţinut că criticile reclamantei referitoare la modalitatea de derulare a relaţiilor contractuale cu partenerii săi comerciali, invocarea unui alt raport de inspecţie fiscală emis pe numele uneia dintre aceste societăţi şi susţinerea unui punct de vedere contrar celui consemnat prin actele de control nu se circumscriu analizei sumare a aparenţei de drept caracteristică acestei proceduri, ele vizând fondul chestiunii în dispută.

Or, dincolo de faptul că nu s-a răspuns punctual susţinerilor reclamantei, instanţa de control judiciar constată că, cel puţin, verificarea concluziilor inspecţiei fiscale efectuate la SC C. SRL, a datei achiziţiei unor materiale de construcţie, precum şi a datei la care au devenit inactive, SC D. SRL şi SC E. SRL impune doar o analiză sumară a unor împrejurări, această analiză fiind aptă de a contura aparenţa dreptului.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că pentru a se putea tranşa îndeplinirea cerinţei impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 referitoare la existenţa pagubei iminente este necesară analizarea cuantumului datoriei fiscale stabilite prin decizia de impunere atacată în raport cu situaţia economico-financiară a societăţii reclamante.

În aceste condiţii, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamantei dovada că susţinerile şi mijloacele de apărare pe care le-a formulat prin cererea dedusă judecăţii au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei şi determină imposibilitatea instanţei de recurs de a exercita controlul judiciar.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., aspect în raport de care nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate în recurs.

Având în vedere principiul respectării dublului grad de jurisdicţie, Înalta Curte va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale procesului civil.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC A. SRL prin administrator judiciar Lichidator Instant Expert SPRL împotriva Sentinţei civile nr. 67/2017 din data de 28 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 noiembrie 2018.

GGC - GV