Jurisdiction over enforcement of administrative contracts: functional competence of civil versus administrative courts under Law 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Comuna Hălchiu a chemat în judecată pe pârâta SC A. SRL, solicitând să se constate rezilierea de drept a contractului de lucrări încheiat între părţi şi înregistrat sub nr. x din 4.11.2016 şi să oblige pârâta la plata de penalităţi de 81.696,6 RON, pe perioada 17.12.2017 - 17.09.2018.

Prin Sentinţa civilă nr. 694 din 28.11.2018, Tribunalul Braşov a soluţionat pe fond litigiul, sentinţa fiind atacată cu recurs de către reclamanta Comuna Hălchiu, prin Primar, sens în care a fost înaintată Curţii de Apel Braşov.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea din data de 28.01.2019, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei funcţionale, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de reclamanta Comuna Hălchiu prin Primar împotriva Deciziei civile nr. 694 din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018, în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Braşov.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care prevăd expres că în ambele tipuri de acţiuni, atât cele prevăzute de art. 53 alin. (1), cât şi cele prevăzute de alin. (11), hotărârile pronunţate în primă instanţă sunt atacabile cu recurs în 10 zile de la pronunţare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 11 februarie 2019, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de recurenta-reclamantă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii recurs formulată de reclamanta Comuna Hălchiu prin Primar împotriva Sentinţei civile nr. 694 din 28.11.2018 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ fiscal, în favoarea secţiei civile a Curţii de Apel Braşov şi, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei până la soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a avut în vedere că secţia a II-a civilă a Tribunalului Braşov a reţinut că este competentă să soluţioneze cauza în complet specializat în soluţionarea litigiilor civile cu profesionişti, făcând trimitere la încheierea din 17.10.2018, care are caracter interlocutoriu, şi la prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), 134 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează constatarea rezilierii de drept a contractului de lucrări încheiat între părţi, înregistrat sub nr. x din 4.11.2016, şi obligarea pârâtei la plata de penalităţi de 81.696,6 RON, pe perioada 17.12.2017 - 17.09.2018.

Se constată că prezenta cauză, aflată în conflict negativ de competenţă, are ca obiect recursul declarat de reclamantă împotriva Sentinţei civile nr. 694 din 28.11.2018 pronunţate de Tribunalul Braşov, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta Comuna Hălchiu, fiind admisă cererea reconvenţională a pârâtei A. SRL, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 36.095,50 RON plus TVA, către pârâtă, reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare executate de pârâtă, în baza Dispoziţiei de şantier nr. x din 06.11.2017, sumă ce va fi actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective, şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,06% pe zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de plată, precum şi la suma de 4.222 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Demersul judiciar cu care a fost învestită instanţa îl reprezintă pretenţii decurgând dintr-un contract de achiziţii publice, iar secţia a II-a civilă a Tribunalului Braşov a reţinut că este competentă să soluţioneze cauza în complet specializat în soluţionarea litigiilor civile cu profesionişti, astfel cum rezultă din încheierea cu caracter interlocutoriu, din 17.10.2018.

Aşadar, sunt în discuţie pretenţii care derivă din executarea unui contract administrativ, respectiv un contract de lucrări încheiat între reclamantă şi pârâtă, fiind acceptat de părţi şi de către prima instanţă că litigiul este unul de natură civilă, sens în care a şi fost soluţionat.

Prin urmare, se constată că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora

"(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".

Înalta Curte apreciază astfel că secţia civilă a Curţii de Apel Braşov este competentă funcţional să soluţioneze calea de atac a recursului exercitat de reclamantă împotriva Sentinţei civile nr. 694 din 28.11.2018 pronunţată de Tribunalul Braşov.

În calea de atac, competenţa funcţională nu se stabileşte prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, ci prin raportare la secţia care a pronunţat sentinţa care formează obiectul căii de atac.

În această fază procesuală o eventuală necompetenţă (exceptând competenţa generală) a primei instanţe ar putea fi invocată doar prin intermediul căii de atac formulate, cu condiţia invocării anterioare, la fond, a respectivei excepţii.

Or, în cauză, problema competenţei funcţionale nu a fost pusă în discuţie şi clarificată în favoarea competenţei funcţionale a instanţei de contencios administrativ, la primul termen de judecată, în faţa primei instanţe, în condiţiile art. 130 şi art. 136 din C. proc. civ., iar după depăşirea acestui moment procesual necompetenţă funcţională nu mai poate fi pusă în discuţie, nici de către părţi şi nici de către instanţă şi, cu atât mai puţin, nu mai poate fi pusă în discuţie direct în recurs de către instanţă din oficiu, aşa cum în mod greşit a procedat instanţa de trimitere.

În acelaşi sens fiind şi prevederile exprese ale art. 480 alin. (4) şi respectiv 488 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 136 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta

Comuna Hălchiu prin Primar în contradictoriu cu pârâtul A. SRL în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2019.

GGC - ED