Whether a pending disciplinary complaint or criminal complaint constitutes a statutory ground for a prosecutor's mandatory recusal

Asupra cererii de recurs de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Hotărârea instanţei disciplinare

1. Prin Hotărârea nr. 8P din 14 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, secţia pentru procurori în materie disciplinară a respins, ca neîntemeiată, acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), reţinând, în esenţă, considerentele arătate în continuare.

2. Prin încheierea din 30 septembrie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Braşov, judecătorul de cameră preliminară a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 70 cu referire la art. 64 lit. f) din C. proc. pen. şi a admis cererea de recuzare formulată de inculpata persoană juridică Unitatea Militară 02474 - Spitalul Militar de Urgenţă "Regina Maria" Braşov (UM 02474), privind pe procurorul A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov şi, totodată, a stabilit că magistratul nu poate participa la soluţionarea cauzei în calitate de procuror de şedinţă. În esenţă, prin încheierea menţionată s-a reţinut că "existenţa pe rolul secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unei acţiuni disciplinare împotriva procurorului de şedinţă (...) în legătură cu activitatea de urmărire penală desfăşurată în dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, constituie un element obiectiv de natură a înfrânge aparenţa de imparţialitate".

3. Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov (Dosarul nr. x/2017) a fost instrumentat de pârâtul procuror A. care, la 30 aprilie 2019, a dispus trimiterea în judecată şi a inculpatei UM 02474.

4. În lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. x/2018, având ca obiect sesizarea din 10 septembrie 2018 formulată de petenta UM 02474, prin Rezoluţia din 8 aprilie 2019, s-a dispus respingerea sesizării, inspectorul judiciar apreciind că, în ceea ce îl priveşte pe procurorul A., nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) raportat la art. 991 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004.

5. Prin Rezoluţia nr. 2963/B/6 septembrie 2019, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi, lit. m) şi lit. t) teza întâi din Legea nr. 303/2004, prin care se impută pârâtului procuror A. aspecte legate de instrumentarea dosarului nr. x/2017

6. În circumstanţele expuse, secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că nu sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004.

7. În raport cu dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi art. 9 şi art. 10 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea activităţii de urmărire penală, ca primă faza a procesului penal şi pentru a proteja drepturile părţilor, legiuitorul a prevăzut în mod expres - în art. 64 şi art. 65 alin. (1) din C. proc. pen. - cazurile în care procurorul, din cauza unor împrejurări de natură personală, nu poate participa la efectuarea urmăririi penale în cadrul dosarului ce i-a fost repartizat spre soluţionare, precum şi modalităţile procesuale de rezolvare a unei astfel de situaţii.

8. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, pârâtul procuror A. a participat la judecarea dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Braşov, la termenele din 2 şi 30 septembrie 2019, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, cu respectarea dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, şi ale art. 89 lit. a), f) şi g) coroborat cu prevederile art. 20 lit. c) şi d) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, din dispoziţia şi cu acordul conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

9. Raportat la jurisprudenţa CEDO privind imparţialitatea magistratului (Piersack împotriva Belgiei, Grieves împotriva Regatului Unit), din probatoriul administrat nu rezultă un motiv care să ateste o eventuală lipsă sau o aparentă lipsă de imparţialitate a procurorului A. cu privire la participarea sa ca procuror de şedinţă în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Braşov, la termenele de judecată din 2 şi 30 septembrie 2019, întrucât formularea unei plângeri penale împotriva unui magistrat nu constituie prin sine un motiv de admitere a unei cereri de recuzare sau de formulare a unei cereri de abţinere. A interpreta altfel, ar însemna să se recunoască părţilor dreptul de a-şi alege magistratul care soluţionează cauza, ceea ce ar contraveni principiilor fundamentale care guvernează procedurile penale şi civile. Or, cu atât mai mult, demararea unei proceduri administrative, de natură disciplinară, nu poate impune, prin ea însăşi, obligaţia în sarcina magistratului de a se abţine sau admisibilitatea unei cereri de recuzare pe acest temei. Esenţială, sub acest aspect, este percepţia magistratului dacă implicarea sa într-o astfel de procedură înlătură garanţiile de obiectivitate în derularea procedurii judiciare. Astfel, simplul fapt al cunoaşterii de către pârât a exercitării acţiunii disciplinare în lucrarea nr. 19-2024 nu determină prezumarea sa ca fiind lipsit de obiectivitate, în lipsa unor probe sub acest aspect.

10. S-a reţinut că, prin Hotărârea nr. 2P din 10 iunie 2020 dată în dosarul nr. x/2019, secţia pentru procurori în materie disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 19-2024 din 6 septembrie 2019, constatând nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare imputate în legătură cu dosarul nr. x/2017.

11. În consecinţă, deşi s-a admis cererea de recuzare în procedura de cameră preliminară, admiterea unei cereri de recuzare în diverse etape ale procesului penal nu poate constitui în sine abatere disciplinară în lipsa unei fundamentări corespunzătoare în ceea ce priveşte latura subiectivă, astfel că, în cauză, sub aspectul laturii subiective, nu se poate reţine în sarcina pârâtului procuror A. forma de vinovăţie cerută de lege.

II. Cererea de recurs

12. Împotriva hotărârii menţionate la pct. I, a declarat recurs Inspecţia Judiciară, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi susţinând că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru criticile arătate în continuare.

13. Raportat la dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, art. 9 şi art. 10 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, art. 64, art. 65 alin. (1) şi art. 66 din C. proc. pen., în situaţia de fapt ce formează obiectul litigiului, în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004.

14. Încheierea din 30 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Braşov, prin care a fost admisă cererea de recuzare a pârâtului procuror, a rămas definitivă, soluţia intrând în autoritatea de lucru judecat. Instanţa disciplinară s-a subrogat în drepturile judecătorului de cameră preliminară, respectiv a judecătorului desemnat să soluţioneze calea de atac exercitată împotriva încheierii din 30 septembrie 2020 şi, în pofida încheierii de admitere a cererii de recuzare, a procedat la analiza existenţei/inexistenţei imparţialităţii procurorului A. care a participat la judecarea dosarului nr. x/2019 la termenele din 2 şi 3 septembrie 2019.

15. Motivarea secţiei de procurori în materie disciplinară în sprijinul respingerii acţiunii ca neîntemeiată, în sensul că, prin Hotărârea nr. 2P din 10 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, secţia pentru procurori în materie disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., este înlăturată de situaţia factuală, întrucât Inspecţia Judiciară a exercitat recurs împotriva acestei soluţii, recurs ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, afla pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.

16. Sub aspectul laturii subiective, s-a făcut dovada existenţei cumulative a factorului intelectiv şi a celui volitiv care conturează vinovăţia pârâului procuror. Astfel, în contextul în care, fiind desemnat să efectueze urmărirea penală în dosarul nr. x/2017, a adoptat o atitudine contrară dispoziţiilor legale/regulamentare, respectiv a formulat denunţ în calitate de persoană fizică împotriva unui inculpat cercetat în respectiva cauză, a solicitat ulterior denunţului acte din respectivul dosar invocând utilitatea acestora în dosarul nr. x/2017, avea cunoştinţă atât de începerea cercetării disciplinare împotriva sa pentru mai multe abateri disciplinare, printre care şi cea prevăzută de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004, unul dintre autorii sesizării fiind inculpata UM 02474, cât şi de exercitarea ulterioară a acţiunii disciplinare prin Rezoluţia nr. 514/B/14.02.2020, este neîntemeiată soluţia instanţei de disciplină.

17. Un element ce se impune a fi precizat în analiza factorului intelectiv şi a celui subiectiv, este faptul că, la 27.09.2018, pârâtul procuror a formulat în dosarul nr. x/2017, cerere de desemnare a unei alte instanţe pentru judecarea cauzei pe baza unei supoziţii referitoare la conduita UM 02474, cerere care a fost respinsă de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, prin încheierea penală nr. 4/F/UP/09.11.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018. Ori, din această modalitate în care a acţionat în timpul efectuării urmăririi penale, rezultă că intimatul-pârât avea reprezentarea unei eventuale incompatibilităţi a judecătorilor care ar fi putut fi desemnaţi să judece cauză, situaţie în care nu se poate susţine că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare.

III. Întâmpinarea formulată de intimatul A.

18. Intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, susţinând legalitatea hotărârii pronunţate de instanţa disciplinară. În esenţă, în apărare, intimatul invocă dispoziţiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 şi susţine că, având în vedere principiul prezumţiei de nevinovăţie, magistratului nu îi este impusă obligaţia de a se abţine în situaţia în care inculpatul formulează împotriva sa plângere penală ori în situaţia în care împotriva sa se desfăşoară o ancheta disciplinară.

IV. Răspunsul la întâmpinare formula de recurenta Inspecţia Judiciară

19. Recurenta Inspecţia Judiciară a formulat răspuns la întâmpinare. Cu titlu prealabil, se solicită a se verifica dacă întâmpinarea a fost formulată cu respectarea termenului prevăzut de art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 alin. (3) din C. proc. civ., iar, în cazul nerespectării termenului, să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 208 alin. (2) din C. proc. civ.. Pe fond, se solicită respingerea apărărilor invocate de intimat, ca neîntemeiate, argumentând că elementul material al abaterii disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de intimat nu îl constituie încălcarea dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, ci nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când procurorul ştie că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa. Cazurile de incompatibilitate a procurorului sunt reglementate prin art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a)-d) şi f) din C. proc. pen., cazuri care, conform art. 66 din C. proc. pen., obligă persoana incompatibilă să se abţină de la efectuarea urmăririi penale, supravegherea cercetărilor penale, participarea la procesul penal.

V. Considerentele Înaltei Curţi

20. Cu titlu prealabil, raportat la susţinerile din răspunsul la întâmpinare, verificând regularitatea formulării de către intimatul A. a întâmpinării, se constată că recursul a fost comunicat la 23 noiembrie 2020, iar întâmpinarea a fost înregistrată la dosar la 14 decembrie 2020, cu respectarea termenului de 25 de zile de la comunicare prevăzut de art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., incidente în considerarea faptului că, în speţă, cale de atac exercitată nu este un recurs în sensul art. 483 şi următoarele din C. proc. civ., aşa cum a reţinut Curtea Constituţională:

"În măsura în care acest «recurs», prevăzut de dispoziţiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, este calificat drept calea extraordinară de atac prevăzută de C. proc. civ., aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât nu asigură un remediu efectiv, care să fie la dispoziţia unui magistrat sancţionat disciplinar, în faţa unei instanţe, aşa cum impun dispoziţiile art. 134 alin. (3) din Constituţie, şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului" (Decizia Curţii Constituţionale nr. 381/2018, pct. 30).

21. Analizând recursul declarat de reclamanta Inspecţia Judiciară, Înalta Curte constată că este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

22. În prezenta procedură disciplinară, este examinată întrunirea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004, constând în "nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa".

23. Circumstanţele cauzei, sunt conturate de elementele prezentate în continuare.

24. Pârâtul procuror a instrumentat în faza de urmărire penală dosarul penal nr. x/2017, în care are calitatea de inculpat persoana juridică UM 02474. În dosarul respectiv, prin Rechizitoriul din 30 aprilie 2019, s-a dispus, printre altele, trimiterea în judecată inclusiv a persoanei juridice UM 02474. Dosarul nr. x/2017 a făcut obiectul procedurii de cameră preliminară în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Braşov.

25. În legătură cu modul în care procurorul A. a instrumentat dosarul nr. x/2017: (i) la 27.02.2019, UM 02474 a formulat plângere penală împotriva procurorului; (ii) aceeaşi persoană juridică a sesizat Inspecţia Judiciară, la 10 septembrie 2018, cu privire la săvârşirea de către pârâtul procuror a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004. Sesizarea a format obiectul lucrării nr. x/2018 a Inspecţiei Judiciare, soluţionată prin Rezoluţia din 8 aprilie 2019 în sensul respingerii sesizării; (iii) în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. 19-2024, prin Rezoluţia nr. 2963/B/06.09.2019 a fost exercitată acţiunea disciplinară şi împotriva procurorului A. pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi, lit. m) şi lit. t) teza întâi din Legea nr. 303/2004, prin care i se impută aspecte legate de instrumentarea cauzei nr. 46/P/2017.

26. În dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Braşov, având ca obiect procedura de cameră preliminară cu privire la dosarul nr. x/2017, pârâtul procuror a participat la termenele din 2 şi 30 septembrie 2019. În dosarul respectiv, UM 02474 a formulat cerere de recuzare a procurorului A. pentru motivul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (1) lit.) din C. proc. pen., motivată de faptul că a fost formulată plângere penală împotriva procurorului, iar Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară împotriva procurorului pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi, lit. m) şi lit. t) teza întâi din Legea nr. 303/2004, în legătură cu modul de instrumentare a cauzei nr. 46/P/2017.

27. Prin încheierea din 30 septembrie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 13 ianuarie 2020, pronunţate în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Braşov, secţia penală a admis cererea de recuzare formulată de inculpata UM 02474 împotriva procurorului A., reţinând că pe rolul Inspecţiei Judiciare se află o acţiune disciplinară împotriva procurorului în legătură cu activitatea de urmărire penală desfăşurată în dosarul nr. x/2017, ceea ce constituie un element obiectiv de natură a înfrânge aparenţa de imparţialitate.

28. Totodată, conform încheierii de la termenul din 30 septembrie 2019 (distinctă de încheierea din aceeaşi dată prin care a fost admisă cererea de recuzare a procurorului A.), pronunţată în dosarul nr. x/2019, judecătorul de cameră preliminată a amânat judecata cauzei motivat, printre altele, de faptul că a fost admisă cererea de recuzare a procurorului A., urmând a se efectua adresă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov pentru a desemna în cauză un procuror de şedinţă.

29. În circumstanţele cauzei, analiza îndeplinirii condiţiilor de angajare a răspunderii disciplinare pentru abaterea reglementată de art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004 se verifică cu privire la participarea procurorului în dosarul nr. x/2019, anterior admiterii cererii de recuzare prin încheierea din 30 septembrie 2019.

30. În acord cu instanţa disciplinară, Înalta Curte reţine că pârâtul procuror a participat în dosarul respectiv, în calitate de procuror care a instrumentat dosarul nr. x/2017, cu respectarea dispoziţiilor art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, "În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului" şi a dispoziţiilor art. 89 lit. a), f) şi g) coroborat cu prevederile art. 20 lit. c) şi d) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, conform cărora:

"efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă tribunal"; "redactează ... răspunsul la cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului în procedura de cameră preliminară"; "participă la şedinţele de judecată", "participă la judecarea contestaţiilor cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor (...), în procedura de cameră preliminară".

31. În acelaşi sens, se reţine că pârâtul procuror a participat la termenele respective în dosarul nr. x/2019 din dispoziţia şi cu acordul conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, aşa cum rezultă din declaraţiile prim-procurorului B., prim-procurorului adjunct C., procurorului-şef secţie judiciară D. şi preşedintelui Tribunalului Braşov, judecător E..

32. Contrar susţinerilor recurentei-reclamante Inspecţia Judiciară, este corectă aprecierea instanţei disciplinare în sensul că existenţa unei sesizări disciplinare ori a unei plângeri penale nu reprezintă eo ipso o cauză de incompatibilitate, întrucât o asemenea ipoteză prezintă riscul de a se transforma într-o modalitate, prin care părţile ar putea determina înlăturarea magistratului căruia îi este repartizată cauza.

33. Contrar susţinerilor din recurs, instanţa disciplinară nu s-a subrogat în drepturile judecătorului de cameră preliminară, întrucât nu s-a pronunţat asupra cererii de recuzare, ci a analizat, în cadrul procedurii disciplinare, existenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004 cu privire la ceea ce se impută pârâtului, şi anume participarea la termenele din 2 şi 30 septembrie 2019 în dosarul nr. x/2019. Astfel, analiza realizată de instanţa disciplinară vizează împrejurări anterioare pronunţării încheierii prin care a fost admisă cererea de recuzare.

34. Cu alte cuvinte, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004 în procedura disciplinară cu privire la conduita pârâtului procuror, anterior admiterii cererii de recuzare, nu este subordonată soluţiei pronunţate ulterior cu privire la cererea de recuzare. A împărtăşi opinia recurentei înseamnă a considera că, în considerarea unei soluţii de admitere a cererii de recuzare, conduita anterioară a magistratului, materializată în actele îndeplinite şi măsurile dispuse în precedent în cauza în care a fost formulată cererea de recuzare, constituie, în mod automat şi fără o analiză în procedura disciplinară, abaterea prevăzută de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004.

35. În aceeaşi ordine de idei, se constată că, prin încheierea de admitere a cererii recuzare, instanţa a stabilit că procurorul A. nu poate participa la soluţionarea cauzei în calitate de procuror de şedinţă, ceea ce, în lipsa unei dispoziţii contrare a instanţei, echivalează cu menţinerea actelor îndeplinite şi a măsurilor dispuse anterior de magistrat în cauza respectivă. Această concluzie derivă implicit din dispoziţiile art. 68 alin. (6) din C. proc. pen., conform cărora "În caz de admitere a (…) recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin". Or, întrucât instanţa nu a dispus desfiinţarea actelor îndeplinite şi măsurilor dispuse de procurorul A. în dosarul nr. x/2019, se reţine, implicit, că participarea la termenul din 2 septembrie 2019, anterior soluţionării recuzării, nu intră sub incidenţa situaţiilor de incompatibilitate. În plus, se cuvine a fi observat că participarea pârâtului procuror la termenul din 30 septembrie 2019 a fost pur formală, întrucât, aşa cum rezultă din conţinutul încheierii, anterior oricărei intervenţii a reprezentantului Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, apărătorul inculpatei UM 02474 a formulat cerere de recuzare a procurorului, iar instanţa a suspendat judecata "pentru o oră, în vederea soluţionării cererii de recuzare", pronunţând ulterior încheierea prin care a admis cererea de recuzare.

36. În consecinţă, în circumstanţele expuse, analizând condiţiile de angajare a răspunderii disciplinare, din perspectiva abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. x, instanţa disciplinară a reţinut în mod judicios că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii analizate, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.

37. În circumstanţele cauzei, se cuvine a fi subliniat faptul că, prin conduita conturată de acţiunile întreprinse pe parcursul instrumentării dosarului nr. x/2017 - invocate de recurenta Inspecţia Judiciară prin criticile arătate la pct. 16-17 din prezenta hotărâre - pârâtul procuror a dat dovadă de manifestări incongruente cu îndeplinirea atribuţiilor ce îi reveneau. Deşi aceste aspecte nu intră în conţinutul elementului material al abaterii disciplinare imputate şi nu formează obiectul analizei în prezenta procedură disciplinară, este de aşteptat ca, cel puţin pentru viitor, pârâtul procuror să îşi adapteze conduita profesională rigorilor statutului de magistrat şi să evite manifestări similare.

38. Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de reformare a hotărârii atacate, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Inspecţia Judiciară.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 8P din 14 iulie 2020, pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 februarie 2021.