Incompatibility of Vice-Mayor and Corporate Representative Roles Under Local Public Administration and Anti-Corruption Law

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională De Integritate, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea Raportului de Evaluare nr. 41157/G/II întocmit la data de 06.11.2015 de Inspecţia de Integritate in cadrul ANI, raport prin care în temeiul art. 87 alin. (1) lit. f) din legea nr. 161/2003 a fost constatată starea de incompatibilitate.

Prin sentinţa nr. 185 din data de 16 martie 2016, Tribunalul Olt a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de parată prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 4 aprilie 2016, sub nr. x/2016.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 183 din 20 aprilie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect anulare act administrativ.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile atacate a formulat recurs reclamantul A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6,8 C. proc. civ.

A criticat sentinţa instanţei de fond pentru nelegalitate susţinând că a fost pronunţată cu încălcarea principiilor contradictorialităţii, dreptului la apărare şi la un proces echitabil, argumentele reţinute în motivare acesteia nefiind în măsură să demonstreze că au fost analizate în mod concret, real, efectiv, motivele de nelegalitate şi netemeinice formulate împotriva raportului de evaluare.

A mai susţinut recurentul că unele din considerentele sentinţei instanţei de fond sunt confuze, lapidare şi nu pot fi considerate argumente rezultate în urma unei analize a susţinerilor părţilor la care au fost aplicate normele de drept incidente, considerentele având caracterul unui enunţ.

Totodată, a susţinut recurentul că instanţa de fond în mod greşit a avut în vedere Hotărârea asociatului unic nr. 1/05.11.2010 şi Hotărârea nr. 1/02.04.2012, încălcând prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi principiul neretroactivităţii, adăugând la lege, statuând că "aparentele contradicţii fiind justificate de împrejurarea că reclamantul se află la cel de al doilea mandat de viceprimar", motivare vădit nelegală.

Instanţa de fond s-a raportat la o analiză anterioară perioadei 19.06.2012-21.10.2014 (perioada analizată în cauză privind regimul incompatibilităţilor) încălcând disp. art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, adăugând la lege şi atribuind efecte unor înscrisuri, oricum neanalizate, pentru o perioadă neavută în vedere de legiuitor.

În aceste condiţii instanţa de fond nu a motivat în fapt şi în drept sentinţa, analiza acţiunii fiind una formală, incompatibilă cu cerinţa legală a unei motivări concrete, reale, efective, motivare care să ateste că au fost respectate principiile contradictorialităţii, dreptului la apărare şi la un proces echitabil, art. 6 CEDO, art. 6,7,8,13,14 C. proc. civ.

A mai susţinut recurentul că sentinţa instanţei de fond este vădit nelegală, fiind rezultatul unei greşite interpretări şi aplicări a normelor legale, fondată pe grave erori în ceea ce priveşte regimul juridic al autorităţilor publice locale, atribuţiile şi competenţele lor, coroborate cu statutul S.C. B. S.R.L., toate fiind analizate şi interpretate într-o manieră selectivă, parţială, unilaterală, în măsură să susţină hotărârea pronunţată.

Instanţa de fond a motivat sentinţa cu încălcarea principiului neretroactivităţii şi a principiului tempus regit actum, având în vedere dispoziţiile legale în vigoare până în anul 2006 ale legii administraţiei publice locale, dispoziţii care au fost modificate prin Legea nr. 286/2006, în sensul că viceprimarul îşi păstrează calitatea de consilier local şi este membru al consiliului local, autoritate deliberativă, nereprezentând, alături de primar, cum era până în anul 2006, o autoritate executivă, avută în vedere de legiuitor la edictarea dispoziţiilor art. 87 lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Prin faptul că viceprimarul participă la şedinţele Consiliului Local, în calitate de consilier şi votează hotărârile supuse adoptării, acesta face parte din autoritatea deliberativă şi nu executivă, nu poate reprezenta unitatea administrativ-teritorială, calitatea de viceprimar fiind fondată pe calitatea de consilier, eventuala pierdere a acestei calităţi conducând şi la pierderea funcţiei de viceprimar, situaţie care nu este valabilă în cazul primarului.

În aceste circumstanţe, ipoteza normei prevăzută de art. 87 lit. f) din Legea nr. 161/2003, nu este incidentă în cauză, este în mod nelegal reţinută, deoarece recurentul nu putea reprezenta unitatea administrativ -teritorială, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici cealaltă condiţie prevăzută de acest articol nu este îndeplinită cumulativ, din moment ce adunarea generală a S.C. B. S.R.L., nu există, Consiliul Local Bărăşti fiind unic asociat, exercitând atribuţiile acesteia, iar reclamantul a fost reprezentantul acestuia în calitate de consilier desemnat să-l reprezinte.

A mai susţinut recurentul că dispoziţiile art. 87 lit. f) din Legea nr. 161/2003, sunt de strictă aplicare, prin ele fiind restrânse drepturi şi libertăţi, instanţa nu putea face o interpretare şi aplicare extensivă a acestora, nu le putea aplica prin analogie şi nici nu se putea substitui prin propriile constatări unei ipoteze a normei neprevăzută în mod expres de actul normativ.

Recurentul-reclamant nu are calitatea de reprezentant al S.C. B. S.R.L., societate care are un organ executiv propriu, din care recurentul nu face parte, reprezentarea şi gestionarea curentă a societăţii fiind asigurată de administratori, iar în ceea ce priveşte participarea la şedinţele asociatului unic, Consiliul Local al Comunei Bărăşti, recurentul participă în calitate de consilier, votul său fiind egal cu al celorlalţi consilieri.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă a formulat concluzii scrise prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând sentinţa atacată prin raportare la probele administrate la dosarul cauzei şi criticile invocate în recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat şi îl va respinge pentru următoarele argumente:

A.Cu privire la motivul de nelegalitate de ordine publică invocat de reprezentantul recurentului-reclamant în cadrul dezbaterilor pe fond a recursului în faţa instanţei de recurs.

Reprezentantul recurentului- reclamant a susţinut că din ordinea juridică, a dispărut temeiul legal pentru care a fost reţinută starea de incompatibilitate în privinţa reclamantului, situaţie în care apreciază că acest motiv este prioritar şi necesar a fi analizat, această împrejurare survenind pe parcursul desfăşurării procesului.

Înalta Curte constată că motivul de casare de ordine publică este tardiv invocat, raportat la termenul prevăzut art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 488 şi art. 489 din C. proc. civ., motiv pentru care nu va fi analizat de instanţa de control judiciar.

B. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin 1 pct. 6 C. proc. civ., nu este fondat .

Înalta Curte constată că instanţa de fond a analizat întocmai solicitările reclamantului şi a răspuns fundamentat cererii formulate, în considerentele hotărârii neidentificându-se analizarea altui obiect faţă de cel care s-a cerut. De asemenea, nu se identifică nici existenţa unor motive străine de natura cauzei sau omisiunea analizării unor cereri.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor.

Se reţine că motivarea hotărârii atacate permite instanţei de control judiciar să verifice aplicarea legii la stabilirea situaţiei de fapt, instanţa de fond lămurind pe deplin situaţia de fapt a cauzei, coroborat cu actele normative incidente în cauză, analizând întocmai cererea supusă analizei, considerentele hotărârii făcând posibilă examinarea legalităţii soluţiei pronunţate.

Reţinerile instanţei de fond referitoare la primul mandat de viceprimar al reclamantului (care nu a făcut obiectul raportului de evaluare) şi perioada pentru care s-a desfăşurat activitatea de evaluare şi intervalul de timp în care recurentul a deţinut simultan cele două funcţii incompatibile, nu constituie motive contradictorii din categoria celor despre care face vorbire art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Primăria Bărăşti, judeţ Olt, a transmis informaţii inspectorului de integritate din care a rezultat faptul că C. a deţinut funcţia de viceprimar atât în mandatul 2012-2016, cât şi în mandatul 2008-2012.

Împrejurarea că instanţa de fond a menţionat în considerente şi faptul că reclamantul a deţinut funcţia de viceprimar al comunei Bărăşti din data de 18.06.2008, fiind validat pentru al doilea mandat la data de 19.06.2012, nu atrage o încălcare a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi nici nu adaugă la lege.

Menţionarea succintă de către instanţa de fond în analizarea stării de fapt a cauzei, a unei perioade care nu face obiectul actului administrativ atacat nu poate atrage sancţionarea cu nulitatea a hotărârii atacate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. .

Nu sunt fondate evaluările recurentului - reclamant în contextul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în sensul că argumentele instanţei de fond sunt lapidare şi confuze, aceste critici fiind simple afirmaţii care nu ţin de natura procedeului juridic al unor motive străine de natura cauzei sau contradictorii, sau de omisiunea analizării unor cereri, în contextul dat al analizei hotărârii atacate.

C. Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin raportul de evaluare nr. x/06.11.2015 emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul incompatibilităţilor privind pe reclamantul C., viceprimar al comunei Bărăşti, judeţul Olt, întrucât acesta a deţinut (în perioada 17.10.2010- prezent, respectiv 06.11.2015 data întocmirii raportului de evaluare) simultan, atât funcţia de viceprimar al comunei Bărăşti, cât şi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale în Adunarea Generală a Asociaţilor S.C. B. S.R.L., societate de interes local.

S-a reţinut că potrivit datelor comunicate de Primăria Bărăşti şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, reclamantul a deţinut funcţia de viceprimar al comunei Bărăşti din data de 18.06.2008, fiind validat pentru al doilea mandat la data de 19.06.2012, iar din data de 16.08.2010 până în prezent are calitatea de reprezentant al asociatului unic Consiliul Local Bărăşti în cadrul S.C. B. S.R.L., calitate în care a emis mai multe hotărâri ce vizează activitatea şi actul constitutiv al societăţii.

În exercitarea mandatului de viceprimar al comunei Bărăşti, judeţul Olt, persoana evaluată a încălcat interdicţia prevăzută de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi nu a respectat dispoziţiile art. 91 alin. (3) teza I din această lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr 161/2003; "Funcţia de primar/viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local (…)".

Susţinerea recurentului în sensul că prin dobândirea funcţiei de viceprimar nu se pierde calitatea de consilier local nu are relevanţă atâta vreme cât, în mod distinct, pentru cele două funcţii/calităţi, există reglementări diferite în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor.

Contrar susţinerilor recurentului, se constată că acesta, validat fiind în funcţia de viceprimar, a reprezentat S.C. B. S.R.L. din data de 16.08.2010, semnând în calitate de reprezentant al asociatului unic (Consiliul Local Bărăşti) conform actului constitutiv al societăţii şi a hotărât ulterior, în aceeaşi calitate, modificarea acestuia, exercitând toate drepturile şi obligaţiile ce revin unităţii administrative teritoriale în legătură cu această societate.

Nu poate fi reţinută critica recurentului potrivit căreia acesta nu are calitatea de reprezentant al S.C. B.(societate comercială de interes local), această societate având un organ executiv propriu, din care recurentul nu face parte, iar reprezentarea şi gestionarea curentă a societăţii este asigurată de administratori, iar în ceea ce priveşte participarea la şedinţele asociatului unic, Consiliul Local al Comunei Bărăşti, recurentul participă în calitate de consilier, votul său fiind egal cu al celorlalţi consilieri.

Din statutul S.C. B. S.R.L. rezultă că asociat unic este Consiliul Local Bărăşti, care îndeplineşte în condiţiile legii pentru calitatea de asociat, reprezentat prin d-nul C., având ca obiect principal de activitate captarea, tratarea şi distribuirea apei. Conform art. 15 din statutul societăţii, conducerea societăţii se realizează prin asociatul unic având ca atribuţii: - să aprobe bilanţul şi să stabilească repartizarea beneficiului net; - să desemneze pe administratori şi cenzori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor; - să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana însărcinată să o exercite; - să modifice actul constitutiv.

Faţă de aceste atribuţii ale asociatului unic, judicios a reţinut instanţa de fond că din dispoziţiile art. 13 din Legea 31/1990 şi art. 36 alin. (3) lit. c) din Legea 215/2001, consiliul local nu exercită drepturi şi obligaţii proprii în cadrul societăţilor comerciale de interes local, ci drepturi şi obligaţii aparţinând unităţii administrativ teritoriale în cadrul căreia funcţionează. De asemenea, în condiţiile în care deţine poziţia de asociat unic al societăţii, consiliul local exercită atributele ce revin adunării generale a asociaţilor.

Or, atât timp cât din statutul S.C. B. S.R.L. rezultă că reclamantul este reprezentantul asociatului unic - Consiliului Local al Comunei Bărăşti, exercită în numele unităţii administrativ teritoriale atributele ce revin adunării generale în cadrul societăţii comerciale de interes local, rezultă fără echivoc incidenţa cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

De asemenea, din analiza Hotărârii nr. 1/05.11.2010 şi a Hotărârii nr. 1/02.04.2012, rezultă că asociatul unic Consiliul Local al comunei Bărăşti, a dispus cu privire la modificarea art. 17 din statutul societăţii în sensul diminuării numărului membrilor consiliului de administraţie, hotărâri care au fost semnate de reprezentantul legal - C..

În aceste condiţii, judicios a reţinut instanţa de fond că starea de incompatibilitate a reclamantului s-a menţinut pe întreg intervalul celui de-al doilea mandat de viceprimar al reclamantului (19.06.2012 - 21.10.2014), astfel cum se reţine în raportul de evaluare, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că unele din hotărârile emise de reclamant în calitate de reprezentant al societăţii sunt anterioare datei de 19.06.2012 atât timp cât, nu s-a probat şi de altfel, nici nu s-a susţinut existenţa unei discontinuităţi în ce priveşte reprezentarea asociatului unic.

Prin urmare, nu este întemeiată nici critica recurentului potrivit căreia instanţa de fond, a făcut referire la Hotărârea nr. 1/05.11.2010 şi Hotărârea nr. 1/02.04.2012, încălcând prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 şi principiul neretroactivităţii, adăugând la lege, statuând că "aparentele contradicţii fiind justificate de împrejurarea că reclamantul se află la cel de al doilea mandat de viceprimar".

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, recursul formulat de către reclamant fiind nefondat.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 183 din 20 aprilie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 februarie 2019.