Unpaid judicial stamp duty nullifies administrative appeal challenging forced intervention of head of state

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06 iunie 2018, sub nr. x/2018, reclamanţii A., B. şi Societatea C., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, au solicitat:

- pe cale de excepţie, constatarea lipsei calităţii lor procesuale, respectiv lipsa calităţii de subiect activ al contravenţiei constatată şi sancţionată prin Decizia nr. 76/20.12.2017,

- pe cale de excepţie, constatarea nulităţii actului administrativ de aplicare a sancţiunii contravenţionale, respectiv nulităţii Deciziei nr. 76/20.12.2017,

- pe fond, anularea Deciziei nr. 76/20.12.2017 emisă de Consiliul Concurenţei, în ceea ce priveşte sancţionarea contravenţională a acestora,

- în subsidiar, reducerea amenzii până la nivelul minim legal.

Reclamanţii au invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului nr. 1237/11.12.2017 şi totodată au formulat o cerere privind extinderea participării în calitate de intervenient a Preşedintelui României, reprezentat de Administraţia Prezidenţială la judecarea acestei excepţii de nelegalitate, prin care au solicitat ca, în temeiul dispoziţiilor art. 68 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., să se dispună ca intervenţia forţată a Preşedintelui României, reprezentat de Administraţia Prezidenţială, să fie extinsă, în sensul intervenţiei în interesul reclamanţilor.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 15 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă, în principiu cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanţi în temeiul art. 68 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., dat fiind faptul că, partea pe care o cheamă în judecată, o solicită, adică Administraţia Prezidenţială nu ar putea pretinde aceleaşi drepturi pe care le pretind reclamanţii în cadrul excepţiei de nelegalitate, adică nu poate pretinde înlăturarea din circuitul civil în cadrul dosarului a Ordinului nr. 1237/2017, căci ordinul nici nu-i profită, nici nu-i dăunează Administraţiei Prezidenţiale

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de suspendare din 15 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A., B. şi Societatea C., în temeiul dispoziţiilor art. 64 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi să se constate admisibilitatea cererii de chemare ca intervenient a terţului Preşedintelui României, la judecarea excepţiei de nelegalitate a Ordinului nr. 1237/11.12.2017, emis de preşedintele Consiliului Concurenţei.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 11 septembrie 2020, intimatul Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 12 octombrie 2020, intimatul Consiliul Concurenţei a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nelegalei timbrări a recursului, pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]"

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora: "Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;"

Raportat la hotărârea care face obiectul recursului dedus judecăţii şi la textele de lege anterior menţionate, în sarcina recurenţilor A., B. şi Societatea C. a fost stabilită obligaţia achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON.

Prin adresele comunicate recurenţilor-reclamanţi la data de 26 august 2020, conform dovezilor de comunicare aflate la dosar, precum şi prin citaţiile comunicate recurenţilor-pârâţi la data de 27 octombrie 2020, conform dovezilor de citare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţilor obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurenţii-reclamanţi A., B. şi Societatea C. nu au respectat obligaţia legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, desi această obligaţie le-a fost adusă la cunoştinţă atât prin adresele comunicate la data de 26 august 2020, cât şi prin citaţiile comunicate la data de 27 octombrie 2020.

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurenţii-reclamanţi, o cerere de acordare a jutorului public judiciar potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 51/2008.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru, aferentă căii de atac a recursului, în cuantumul prevăzut de lege, este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nelegalei timbrări a recursului şi va dispune anularea recursului, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nelegalei netimbrări.

Anulează recursul declarat de reclamanţii A., B. şi Societatea C. împotriva încheierii din 15 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a veche de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2020.