Education ministry’s appeal annulled for unpaid court fee in school management contract dispute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, la data de 02 aprilie 2018, reclamantele A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Comisia de Contestaţii privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi, inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Comisiei de Contestaţii privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi, inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, concretizate în adresele nr. x/27.03.2018 pentru A., nr. 1063/27.03.2018 pentru B. şi nr. 1073/27.03.2018 pentru C., însoţite de fişele de evaluare, solicitând admiterea contestaţiei, anularea hotărârii şi actele anexate, respectiv fişele de evaluare, dar şi rezultatul evaluării iniţiale, refacerea procedurii de evaluare conform condiţiilor iniţiale şi a fişelor de evaluare iniţiale, depuse de contestatoare în urma adresei x/07.07.2017.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 140 din 21 iunie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis în parte cererea de chemare în judecată formulate de reclamantele A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Comisia de Contestaţii privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi, inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, astfel cum a fost precizată şi modificată,

- a anulat Ordinul Ministrului nr. 3542/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. x/17.06.2015,

- a anulat Ordinul Ministrului nr. 3541/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. x/10.05.2017,

- a anulat Ordinul nr. 3543/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. x/30.05.2016,

- a anulat actele administrative (hotărârile Comisiei de contestaţii) concretizate în adresa nr. x/27.03.2018 şi adresa nr. x/27.03.2018 şi nr. y/27.03.2018,

- a obligat pârâtul la refacerea procedurii de evaluare în ceea ce priveşte pe reclamante,

- a respins în rest cererea de chemare în judecată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 140 din 21 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecarea cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 04 noiembrie 2019, intimatele-reclamante B. şi C. au invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului şi, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19 noiembrie 2019, intimata-reclamantă A. a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului şi, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nelegalei timbrări a recursului, pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.: "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]".

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora: "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de provcedură civilă.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 de RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de RON."

Raportat la motivul de casare invocat de către recurentul-pârât, încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sarcina recurentului Ministerul Educaţiei Naţionale a fost stabilită obligaţia achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON.

Prin citaţia comunicată recurentului-pârât la data de 10 decembrie 2020, conform dovezii de citare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale nu a respectat obligaţia legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, deşi această obligaţie i-a fost adusă la cunoştinţă prin citaţia comunicată la data de 10 decembrie 2020.

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentul-pârât, o cerere de acordare a ajutorului public judiciar potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 51/2008.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru, aferentă căii de atac a recursului, în cuantumul prevăzut de lege, este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nelegalei timbrări a recursului şi va dispune anularea recursului, ca netimbrat.

În condiţiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul-pârât să plătească intimatelor-reclamante cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, respectiv intimatei-reclamante A. 2632,50 RON, conform chitanţelor de la dosarul instanţei de recurs, intimatei-reclamante B. 1000 RON, conform chitanţei de la dosarul instanţei de recurs şi intimatei-reclamante C. 1000 RON, conform chitanţei de la dosarul instanţei de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nelegalei timbrări a recursului.

Anulează recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării împotriva sentinţei civile nr. 140 din 21 iunie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Obligă recurentul-pârât să plătească intimatelor-reclamante cheltuieli de judecată, respectiv intimatei-reclamante A. 2632,50 RON, intimatei-reclamante B. 1000 RON şi intimatei-reclamante C. 1000 RON.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2020.