Pandemic emergency measures: appeal allowed, judgment quashed and case remanded to single-judge panel for illegal composition

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată iniţial, la data de 9 noiembrie 2020, pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, şi ulterior, la data de 4 decembrie 2020, ca efect al declinării, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Comitetul Situaţii de Urgenţă din Suceava şi Judeţul Suceava, Prefectura Judeţului Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia de Sănătate Publică Suceava, Consiliul pentru Situaţii de Urgenţă - Palatul Victoria Bucureşti, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială din România, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, au solicitat anularea următoarelor hotărâri:

- Hotărârea nr. 62 din 02.11 2020 a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava;

- Hotărârea nr. 61 din 02.11 2020 a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava;

- Hotărârea nr. 60 din 001.11 2020 a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava;

- Hotărârea nr. 59 din 30.10.2020 a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava;

- Hotărârea nr. 58 din 30.10.2020 a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava;

- Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 03.11.2020 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 05.11.2020, pentru impunerea purtării măştilor de protecţie în spaţii deschise unde rata de îmbolnăvire este 1.5 la 1000 de locuitori, trecând peste hotărârea de până acum 3 la 1000 de locuitori.

De asemenea, reclamanţii au contestat:

- obligativitatea purtării măştilor de protecţie în spaţiile deschise din municipiul şi judeţul Suceava, considerând-o ilegală, anticonstituţională, abuzivă, inumană, criminală şi anti CEDO;

- paritatea de 3 îmbolnăviri cu covid la 1000 de locuitori;

- închiderea şcolilor, liceelor, grădiniţelor şi universităţilor din Suceava şi judeţul Suceava;

- închiderea industriei HORECA din municipiul şi judeţul Suceava;

- acţiunile în forţă ale poliţiştilor din Suceava şi judeţul Suceava de a intra peste credincioşi în timpul programelor religioase.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 132 din 14.12.2020, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:

A respins excepţia lipsei de interes invocată de către Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi Judeţul Suceava, ca nefondată.

A respins excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată invocată de către Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi Judeţul Suceava, ca nefondată.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Prefectura Judeţului Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia de Sănătate Publică Suceava, Administraţia Prezidenţială prin preşedintele României - Klaus Werner Iohannis, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea faţă de aceşti pârâţi ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins ca inadmisibilă acţiunea în anulare a O.U.G. nr. 192/2020, formulată împotriva Guvernului României.

A respins celelalte capete de cerere formulate împotriva Guvernului României, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins ca nefondată acţiunea în anulare a Hotărârilor nr. 58, 59, 60, 61, 62/2020, formulată împotriva Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava şi Judeţul Suceava.

A respins ca nefondată acţiunea în anulare a Hotărârii nr. 52/5.11.2020, formulată împotriva Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

A respins celelalte capete de cerere formulate împotriva Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetul Situaţii de Urgenţă din Suceava şi Judeţul Suceava, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestora.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 132 din 14.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii A. şi B., neîntemeiat în drept, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi admiterea tuturor capetelor de cerere formulate prin acţiune.

În motivarea cererii de recurs, recurenţii - reclamanţi au susţinut, în esenţă, că Legea nr. 55/2020 nu este constituţională şi nu poate fi completată cu ordonanţe de urgenţă, ordine de ministru sau ordine ale Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, solicitând respectarea drepturilor fundamentale garantate de Constituţia României.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanţi, în următoarele limite şi pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, iar potrivit art. 176 pct. 4 din acelaşi act normativ, nulitatea actului de procedură este necondiţionată de existenţa unei vătămări, în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare la compunerea instanţei.

În cauză, reclamanţii au sesizat instanţa de contencios administrativ cu o acţiune în anularea Hotărârilor nr. 58, 59, 60,61, 62/2020 emise de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, anularea O.U.G. nr. 192/2020 şi anularea Hotărârii nr. 52/2020 emisă de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Astfel cum se poate observa din preambulul Hotărârilor nr. 58, 59, 60,61, 62/2020 emise de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, acestea au fost adoptate în aplicarea unor dispoziţii din H.G. nr. 856/2020 din 14 octombrie 2020, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acest act normativ fiind emis, la rândul său, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, această ultimă lege neconţinând, însă, nici un fel de dispoziţii de procedură referitoare la contestarea actelor emise în aplicarea sa.

De asemenea, în preambulul Hotărârii nr. 52/2020 emisă de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă este menţionată şi Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic, însă prin aceasta nu se instituie vreo măsură care poate fi dispusă în temeiul acestei legi.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, deşi în preambulul hotărârilor contestate sunt menţionate, ca temei al emiterii actelor administrative, şi dispoziţiile Legii nr. 136/2020, hotărârile ce fac obiectul acţiunii nu se referă la măsuri dispuse în temeiul acestei legi, precum instituirea carantinei zonale (dată în competenţa specială a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel de la sediul autorităţii pârâte şi judecată în complet compus din trei judecători), măsura izolării ori carantinării personale (dată în competenţa judecătoriei).

Astfel, deşi art. 15 - 17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanţa competentă şi compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situaţia dedusă judecăţii nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale.

Prin aceste hotărâri, s-au instituit o serie de măsuri privind combaterea pandemiei de Covid-19, măsuri care vizau purtarea măştii de protecţie, desfăşurarea activităţilor economice, a cultelor religioase, a orelor de şcoală, în cauză fiind incidente prevederile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi nu cele ale Legii nr. 136/2020, actele contestate nefiind acte normative referitoare la măsuri de izolare sau carantină dispuse în temeiul acestei legi.

De altfel, Înalta Curte constată că reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea şi pe dispoziţiile Legii nr. 55/2020.

Or, Legea nr. 55/2020 nu prevede o competenţă specială de atacare a actelor administrative emise în acest temei, motiv pentru care sunt aplicabile dispoziţiile legii contenciosului administrativ, inclusiv sub aspectul instanţei competente să judece cauza şi a modului de constituire a completului de judecată.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care stabilesc faptul că hotărârile prin care se declară, se prelungeşte sau încetează starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă, la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Pe cale de consecinţă, reţinând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora:

"cauzele date potrivit legii, în competenţa primei instanţe (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".

În cauză, instanţa de fond a judecat cauza în complet de trei judecători, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (10) din Legea nr. 136/2020, deşi obiectul cauzei impunea judecarea în complet de unic judecător, motiv de nelegalitate care conduce, potrivit art. 176 pct. 4 C. proc. civ., la desfiinţarea actului de procedură, respectiv la casarea sentinţei recurate şi la restituirea cauzei la fond pentru a fi judecată în complet legal compus dintr-un singur judecător.

Pentru aceste considerente, constatând incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre soluţionare Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în complet de judecător unic.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenţii - reclamanţi A. şi B. împotriva sentinţei nr. 132 din data de 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre soluţionare, în complet de judecător unic, la Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 februarie 2021.