Annulment of electoral votes challenge declared null and void for lack of required signature
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant’s contestation null and void, thereby upholding the Central Electoral Bureau’s decision to reject the request for the annulment of parliamentary elections in the specified judicial circumscription, effectively resulting in the electoral results prevailing over the challenge. The dispute arose from a political party and an individual’s request for the recount of votes and annulment of elections, alleging electoral fraud and irregularities in sections without party representatives, which the Central Electoral Bureau initially reclassified as a request for annulment before rejecting it. The court’s decisive ruling was based on procedural grounds rather than the merits, specifically applying the Civil Procedure Code provisions (Art. 148(1) and Art. 196(1)-(2)) which mandate that legal submissions must bear the signature of the representative; the court found that the appellant failed to cure the defect of a missing handwritten signature by the authorized party representative despite being formally instructed to do so, triggering the statutory sanction of nullity for non-compliance with formal admissibility requirements.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 148 alin. (1) C. proc. civ, art. 148 alin. (1) din C. proc. civ, art. 196 alin. (1) din C. proc. civ, art. 196 alin. (2) C. proc. civ; Annulment of electoral votes challenge declared null and void for lack of required signature: Analizând cu prioritate excepţia nulităţii contestaţiei pentru nesemnare, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Obiectul contestaţiei
Prin cererea adresată Biroului Electoral Central sub nr. x/2020 din 8 decembrie 2020, Biroul electoral de circumscripţie judeţeană nr. 20 Gorj a transmis Decizia nr. 47/08.12.2020 şi Decizia nr. 49/08.12.2020, prin care a declinat competenţa de soluţionare, în favoarea Biroului Electoral Central, a sesizării privind renumărarea voturilor, formulată de partidul A. (înregistrată sub nr. x/07.12.2020), precum şi a sesizărilor formulate de B. (înregistrate sub nr. x, nr. 674, nr. 675, nr. 676 şi nr. 677) privind renumărarea voturilor, întrucât s-au produs fraude electorale.
Analizând cererea formulată, faţă de împrejurarea că se sesizează producerea unor fraude electorale, Biroul Electoral Central a recalificat-o drept cerere de anulare a alegerilor.
Prin Decizia nr. 139 din 10 decembrie 2020, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020 a respins cererile de anulare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor în secţiile de votare din Circumscripţia electorală nr. 20 Gorj, menţionate în prezenta Decizie, formulate de partidul A. şi B., înregistrate la Biroul Electoral Central sub nr. x/2020 din 08.12.2020.
2. Contestaţia exercitată în cauză
Prin cererea înregistrată la data de 14.12.2020, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, anularea Deciziei nr. 139/10.12.2020 emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020.
În motivarea cererii, contestatoarea a reiterat, în esenţă, argumentele prezentate în faţa Biroului Electoral Central, apreciind că se impune admiterea cererii sale de renumărare a voturilor pe motiv că, în cele 255 secţii de votare unde nu a avut reprezentanţi, numărul de voturi este foarte scăzut.
A mai arătat contestatoarea că în anumite secţii s-au înregistrat nereguli pe durata desfăşurării alegerilor şi, deşi a făcut nenumărate sesizări către Biroul Electoral Judeţean, acestea au fost respinse. Acesta este un alt motiv care conduce la concluzia că numărarea voturilor din anumite secţii nu a fost corectă şi, prin urmare, se impune renumărarea lor.
3. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia dedusă judecăţii.
4. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei
În ordinea de soluţionare a excepţiilor, Înalta Curte se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei nulităţii contestaţiei pentru lipsa semnăturii, deoarece este un aspect prealabil peremptoriu, de natură a determina neregularitatea învestirii instanţei, astfel că admiterea acestei excepţii exclude cercetarea celorlalte aspecte invocate.
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii contestaţiei pentru nesemnare, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente.
În conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să cuprindă inclusiv semnătura. Totodată, potrivit art. 196 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cererea urmează a fi anulată pentru lipsa semnăturii, dacă partea care a lipsit la termenul la care s-a invocat lipsa de semnătură nu se conformează obligaţiei de a semna, în măsura în care aceasta a fost înştiinţată prin citaţie, cel mai târziu la primul termen după cel la care se invocă lipsa de semnătură.
Verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a contestaţiei, din perspectiva cerinţei de formă prevăzute la art. 148 alin. (1) din C. proc. civ., a cărei neîndeplinire este sancţionată cu nulitatea, potrivit dispoziţiilor art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., constatând că cererea comunicată instanţei prin e-mail nu a fost semnată (de către reprezentantul organizaţiei locale, aşa cum prevede Statutul partidului) şi nici nu conţine ataşată o semnătură electronică, potrivit Legii nr. 455/2001, prin rezoluţia din 15 decembrie 2020, Înalta Curte a pus în vedere contestatoarei A. să depună la dosar contestaţia semnată în original, sub sancţiunea anulării, fiind emisă în acest sens citaţia din 15 decembrie 2020.
În cauza de faţă, în aplicarea art. 196 alin. (2) C. proc. civ., care prevede că lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii, Înalta Curte a pus în vedere părţii contestatoare să depună la dosarul cauzei un exemplar original al contestaţiei semnate, respectiv care să cuprindă semnătura olografă a reprezentantului său, însă, deşi i s-a adus la cunoştinţă să complinească această cerinţă, potrivit dovezii de înmânare a citaţiei din 15 decembrie 2020, aflată la dosar, aceasta, prin reprezentantul său, nu a înţeles să se conformeze şi nici nu s-a prezentat la primul termen de judecată din 16 decembrie 2020 pentru a proceda la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.
Prin urmare, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale contestaţiei prevăzute de dispoziţiile art. 148 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia necuprinzând semnătura olografă a reprezentantului părţii contestatoare, urmând a aplica sancţiunea nulităţii contestaţiei pentru lipsa semnăturii, în condiţiile art. 196 alin. (1) din C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va constata nulă contestaţia declarată de contestatoarea A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Dată
Tip
Sursă
30/09/2016
Cerere de chemare în judecată C. srl
04/10/2017
Motive de recurs
Recurent - C. SRL
04/10/2017
Dovadă de achitare taxa de timbru
Reclamant - C. SRL
22/11/2017
Întâmpinare
Intimat - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE DOLJ
29/07/2020
Acte
Recurent - C. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR D..
31/08/2020
Note scrise
Recurent - C. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR D..
Anulează contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 139 din 10 decembrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2020, ca nesemnată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.