Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 6848/2020 AI generated

Suspension of proceedings pending ECJ ruling on compatibility of national limitation periods for tax refunds with EU law

Case Number Decizia nr. 6848/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the tax authority's appeal, upholding the appellate court's decision to suspend proceedings, thereby allowing the case to remain in abeyance pending a preliminary ruling from the European Court of Justice. The dispute concerned a taxpayer’s action to annul an administrative decision for the collection of the environmental stamp tax on a vehicle and to recover the payment, with the tax authority arguing that the claim was time-barred because the taxpayer had not utilized the mandatory administrative refund procedure under O.G. 52/2017 within the prescribed deadline. The decisive legal basis was Article 413(1)(11) of the Civil Procedure Code, which mandates suspension of judicial proceedings when a similar case has been referred to the European Court of Justice for a preliminary ruling; the court determined that the compatibility of the national short-lapse limitation period with Article 110 TFEU was identical to the question referred in a parallel case, making the suspension necessary and legally justified.

Legislator headnote

AI generated

art. 453 C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Suspension of proceedings pending ECJ ruling on compatibility of national limitation periods for tax refunds with EU law: În cauza C-828/19, instanţa europeană este chemată să se pronunţe cu privire la interpretarea art. 110 TFUE, respectiv dacă norma se opune unei reglementări naţionale (O.U.G. nr. 52/2017) care, pentru restituirea unei taxe a cărei contrarietate cu prevederile dreptului comunitar a fost stabilită, reglementează un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripţie din dreptul naţional în privinţa creanţelor fiscale, întrebarea preliminară fiind propusă într-un litigiu (dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj) referitor la restituirea unor taxe achitate cu titlu de timbru de mediu în perioada 2014 - 2015.

Keywords

AI generated
preliminary ruling procedure limitation periods tax judicial authority tax refund pending proceedings suspension of payments

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 iunie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare şi Administraţia Fondului Pentru Mediu, anularea Deciziei de calcul a timbrului de mediu pentru autovehiculul marca x nr. de identificare x şi obligarea pârâtei Administraţia Fondului pentru Mediu la restituirea sumei de 1.586 RON timbru de mediu, precum şi a dobânzii legale de la data plăţii taxei de poluare şi până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 383 din 9 octombrie 2019, Tribunalul Satu Mare:

- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Fondului de Mediu şi a inadmisibilităţii acţiunii invocate de aceasta şi excepţia tardivităţii introducerii acţiunii invocată de DGRFP Cluj Napoca prin AJFP Satu Mare;

- a admis acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare şi Administraţia Fondului Pentru Mediu;

- a anulat Decizia nr. 27445/10.06.2015 emisă de Administraţia Finanţelor Publice Satu Mare;

- a obligat pârâtele să restituie reclamantului suma de 1.583 RON reprezentând timbru de mediu cu dobânda prevăzută de Codul de procedură fiscală de la data plăţii până la data restituirii sumei;

- în temeiul art. 453 C. proc. civ., a obligat pârâtele să plătească reclamantului suma de 208 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, atât pârâta Administraţia Fondului Pentru Mediu, cât şi pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare au formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15 noiembrie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Prin încheierea de şedinţă din 13 iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind pe recurentele-pârâte Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare şi Administraţia Fondului Pentru Mediu şi pe intimatul-reclamant A., reţinând că, în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj a adresat o întrebare preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene despre compatibilitatea cu dreptul comunitar a termenului de decădere prevăzut de O.U.G. nr. 52/2017, care face obiectul prezentei cauze.

2. Cererea de recurs.

Împotriva încheierii menţionate, a formulat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, solicitând casarea încheierii recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare a judecării recursului şi trimiterea cauzei Curţii de Apel Oradea pentru continuarea judecăţii.

În motivare, recurenta-pârâtă a arătat că soluţionarea prezentei cauze nu depinde de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi, întrucât O.U.G. nr. 52/2017 a avut în vedere necesitatea reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire tocmai urmare a Hotărârii CJUE pronunţate în cauza C-586/14, Budişan, precum şi a hotărârilor CJUE pronunţate în cauzele C-288/14, Ciup, şi C-200/14, Câmpean.

Ipoteza supusă discuţiei este cea în care cererea de chemare în judecată a fost formulată ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 52/2017, fără ca reclamantul să fi urmat procedura administrativă instituită prin acest act normativ şi fără să fi existat un refuz al organului fiscal.

Cum O.U.G. nr. 52/2017 reglementează în detaliu procedura de urmat în vederea restituirii taxelor auto (depunerea unei cereri, soluţionarea printr-o decizie ce poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ), accesul la instanţă este condiţionat de lipsa unui răspuns sau de refuzul explicit exprimat pe cale administrativă.

În cauza C-828/19, instanţa europeană este chemată să se pronunţe cu privire la interpretarea art. 110 TFUE, respectiv dacă norma se opune unei reglementări naţionale (O.U.G. nr. 52/2017) care, pentru restituirea unei taxe a cărei contrarietate cu prevederile dreptului comunitar a fost stabilită, reglementează un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripţie din dreptul naţional în privinţa creanţelor fiscale, întrebarea preliminară fiind propusă într-un litigiu (dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj) referitor la restituirea unor taxe achitate cu titlu de timbru de mediu în perioada 2014 - 2015.

Având în vedere obiectul întrebării preliminare şi particularităţile taxei a cărei restituire se solicită, respectiv că a fost achitată în anul 2009, cu titlu de taxă de poluare pentru vehicule, iar termenul până la care se puteau depune cererile de restituire pe cale administrativă a fost 31.08.2018, recurenta-pârâtă consideră că prezentul litigiu nu este similar cu cel în care a fost formulată întrebarea preliminară adresată CJUE, o evenutală decizie a instanţei europene în cauza C-828/19 neavând relevanţă în speţă, întrucât nu se poate reţine că intimatul-reclamant ar fi avut la dispoziţie, pentru a solicita restituirea, doar un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripţie aplicabil creanţelor fiscale.

3. Apărările intimaţilor

Intimata-pârâtă Administraţia Fondului pentru Mediu şi intimatul-reclamant A. nu au formulat întâmpinare în cauză.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este nefondat, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., instanţa poate suspenda judecată când, într-o cauză similară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară.

Înalta Curte constată că obiectul dosarului îl reprezintă cererea formulată de reclamantul A., prin care solicită anularea actului administrativ de stabilire a sumei reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule şi restituirea sumei achitată cu acest titlu, la care se adaugă rata dobânzii de la data perceperii taxei şi până la momentul restituirii ei.

Prin decizia nr. 27445/10.06.2015 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare s-a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia de plată a sumei de 1.583 RON reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule.

La data de 18.06.2019, reclamantul s-a adresat organului fiscal pârât cu o cerere de restituire a timbrului de mediu achitat la 29.06.2015, invocând în acest sens că timbrul de mediu prevăzut de O.U.G. nr. 9/2013 este nelegal şi contravine normelor de la art. 110 din TFUE.

Prin întâmpinarea formulată în faţa instanţei de fond, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată, raportat la termenul prevăzut de lege prin normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 52/2017, pentru depunerea cererilor de restituire a taxelor reprezentând timbrul de mediu, anume 31.08.2018.

Prin recursul declarat împotriva sentinţei de fond, aceeaşi pârâtă a arătat că O.U.G. nr. 9/2013 a fost implicit modificat prin O.U.G. nr. 52/2017, formulând, în esenţă, aceleaşi critici, respectiv că reclamantul nu a parcurs procedura administrativă obligatorie, în termenul reglementat de legiuitor (31.08.2018). Un argument al obligativităţii urmării procedurii prealabile constă în faptul că procedura este reglementată în detaliu, una dintre raţiunile adoptării ordonanţei constă în înlăturarea cheltuielilor de judecată la care sunt obligate organele fiscale. În cazul în care se soluţionează aceste acţiuni promovate direct în instanţă, se eludează aplicarea acestei proceduri şi raţiunea - evitarea acumulării în sarcina organului fiscal a cheltuielilor de judecată.

În dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Cluj, această instanţă a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarea întrebare preliminară:

"Dacă art. 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale care, pentru restituirea unei taxe a cărei contrarietate cu prevederile dreptului comunitar a fost stabilită, stabileşte un termen de decădere mai scurt decât termenul general de prescripţie din dreptul naţional în privinţa creanţelor fiscale."

Raportat la aspectele deduse judecăţii, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de recurs (Curtea de Apel Oradea) a reţinut incidenţa prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ., ce reglementează suspendarea cauzei şi a apreciat că este oportună această suspendare, întrucât de modul în care CJUE va soluţiona întrebarea preliminară susmenţionată, depinde soluţia ce se va da în prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, reţinând că nu este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., căruia i se circumscriu criticile formulate în recurs, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare împotriva încheierii din 13 iulie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, pe care o va menţine în totalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Dată

Tip

Sursă

30/09/2016

Cerere de chemare în judecată B. srl

04/10/2017

Motive de recurs

Recurent - B. SRL

04/10/2017

Dovadă de achitare taxa de timbru

Reclamant - B. SRL

22/11/2017

Întâmpinare

Intimat - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE DOLJ

29/07/2020

Acte

Recurent - B. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C..

31/08/2020

Note scrise

Recurent - B. S.R.L. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR C..

Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare împotriva încheierii din 13 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.