Competence for urgent evidence preservation in expropriation dispute assigned to appellate court over first-instance court in negative conflict of jurisdiction

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, la data de 9 octombrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor - prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în temeiul art. 203 şi art. 359 şi urm. C. proc. civ.., solicitând instanţei să constate de urgenţă părerea unui expert în domeniul dentrologic, care, în raportul de expertiză urmează să identifice existenţa unui număr de 500 de arbori- crapinus betulus- ulm din Turkestan, plantaţi pe suprafaţa de 510 m.p., proprietatea exclusivă a reclamanţilor, supusă exproprierii, şi să se stabilească valoarea arborilor la preţul de circulaţie al acestora.

2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1). Prin încheierea nr. 1388 din 14 octombrie 2020, Judecătoria Slatina, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor - prin C.N.A.I.R., având ca obiect asigurare dovezi, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în speţă, la data formulării cererii din acest dosar (09.10.2020), exista deja o cerere cu privire la fondul cauzei - respectiv dosarul nr. x/2020 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi care a fost declinat anterior, la data de 22.09.2020, în favoarea Curţii de Apel Craiova, dosar ce are ca obiect, printre altele, constatarea despăgubirilor pentru cei 500 arbori, prin urmare, potrivit art. 360 alin. (1) din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de asigurare dovezi nu aparţine judecătoriei, ci instanţei care soluţionează dosarul aflat deja pe rol şi învestită cu judecata fondului, respectiv, Curtea de Apel Craiova.

Instanţa a apreciat că este vorba de o normă legală imperativă ce reglementează un caz de competenţă materială de la care nu sunt permise derogări, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad.

2.2). La data de 16 octombrie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, iar prin sentinţa nr. 216/2020 din 19 octombrie 2020, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., având ca obiect "alte cereri declinare de competenţă- dosar x/2020 al Judecătoriei Slatina", în favoarea Judecătoriei Slatina; a constatat ivit conflict negativ de competenţă între cele două instanţe şi a înaintat dosarul la Î.C.C.J., secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, dispoziţiile art. 359 din C. proc. civ., art. 360 alin. (1) şi art. 129 alin. (2) pct. 2 din acelaşi Cod şi că, în speţă, astfel cum rezultă din evidenţa ecris şi după cum, chiar reclamanţii precizează în cerere, dosarul de fond nu a fost încă înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, nefiind transmis de Curtea de Apel Bucureşti, astfel încât, în raport de dispoziţiile art. 360 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă aparţine Judecătoriei Slatina.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente material să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării acesteia în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

În speţă, se reţine că prin cererea formulată, reclamanţii au solicitat instanţei să dispună efectuarea de urgenţă a unei expertize de specialitate în domeniul dentrologic, având ca obiectiv să se identifice existenţa unui număr de 500 de arbori- crapinus betulus- ulm din Turkestan plantaţi pe suprafaţa de 510 m.p., proprietatea exclusivă a reclamanţilor, supusă exproprierii, şi să se stabilească valoarea arborilor la preţul de circulaţie al acestora.

Totodată, se reţine că la momentul înregistrării cererii de asigurare de dovezi la Judecătoria Slatina, pe rolul instanţei exista deja un litigiu de fond, prin care reclamanţii pretind de la pârât, între altele, plata prejudiciului pentru cei 500 de arbori- respectiv, dosarul nr. x/2020, iniţial înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi declinat în favoarea Curţii de Apel Craiova.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 359 alin. (1) C. proc. civ.., "Oricine are interes să constate de urgenţă mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obţină recunoaşterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât şi în timpul procesului, administrarea acestor probe.", iar conform art. 360 din acelaşi Cod, "(1) Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în prima instanţă.". Prin urmare, în speţă este aplicabilă teză a II-a art. 360 C. proc. civ.., conform căreia, instanţa competentă este instanţa care judecă procesul în prima instanţă. Împrejurarea că, la momentul la care s-a dezînvestit, dosarul de fond în sensul art. 360 C. proc. civ., nu era încă înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, nu poate constitui, în niciun caz, motiv de stabilire a competenţei în favoarea Judecătoriei Slatina, cum greşit s-a procedat, circuitul administrativ al dosarului nefiind de natură să înfrângă o normă imperativă de competenţă şi care să atragă competenţa de soluţionare a cererii de asigurare de dovezi în favoarea altei instanţe, apreciată în raport de prevederile art. 360 teza I C. proc. civ. Aşa fiind, faţă de considerentele expuse şi de dispoziţiile art. 360 C. proc. civ., care în materia procedurii asigurării dovezilor, instituie o competenţă absolută, de la care nu se poate deroga şi avându-se în vedere faptul că, în primă instanţă, cauza se judecă de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea reclamanţilor.

Temeiul legal al soluţiei

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR, INFRASTRUCTURII ŞI TELECOMUNICAŢIILOR - prin COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2020.