Exclusive territorial jurisdiction for public procurement appeals based on the seat of the competent contracting authority branch
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to be heard by the Timiș County Court, Administrative and Tax Litigation Section, thereby establishing the timiş court as competent and leaving no final merits determination in force. The dispute concerned a challenge to a public procurement communication by a national railway company's regional branch, specifically seeking the annulment of a decision regarding the award of a sectoral works contract for rail line refurbishment. The conflict arose because the Bucharest Court of Appeal claimed jurisdiction based on the headquarters of the main company, while the Timiș Court of Appeal claimed jurisdiction based on the location of the contracting authority. The decisive legal basis was Article 49(2) of Law No. 101/2016, which grants exclusive territorial competence to the court in the territory where the contracting authority's seat is located, interpreted in light of Article 3(1)(e)(i) of Law No. 99/2016, which defines sectoral contracting entities to include structures with delegated credit management competence, identifying the regional branch as the effective contracting authority with its seat in Timiș.
Legislator headnote
AI generatedart. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, art. 135 C. proc. civ, art. 68 din Legea nr. 98/2016, art. 82 din Legea nr. 99/2016, art. 50 din Legea nr. 100/2016, art. 53 din Legea nr. 101/2016; Exclusive territorial jurisdiction for public procurement appeals based on the seat of the competent contracting authority branch: The dispute concerned a challenge to a public procurement communication by a national railway company's regional branch, specifically seeking the annulment of a decision regarding the award of a sectoral works contract for rail line refurbishment. The conflict arose because the Bucharest Court of Appeal claimed jurisdiction based on the headquarters of the main company, while the Timiș Court of Appeal claimed jurisdiction based on the location of the contracting authority. The decisive legal basis was Article 49(2) of Law No. 101/2016, which grants exclusive territorial competence to the court in the territory where the contracting authority's seat is located, interpreted in light of Article 3(1)(e)(i) of Law No. 99/2016, which defines sectoral contracting entities to include structures with delegated credit management competence, identifying the regional branch as the effective contracting authority with its seat in Timiș.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the Court's decision to establish the territorial competence of the competent court for resolving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1). Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14 ianuarie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. şi Construcţii Căi Ferate S.R.L. a formulat, în contradictoriu cu pârâtele Compania Naţională de Căi Ferate - C.F.R. S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate - C.F.R. S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara, contestaţie împotriva comunicării emise de către autoritatea contractantă nr. x/31.12.2019 cu privire la procedura de atribuire postată în SICAP sub nr. x/11.10.2019, în vederea atribuirii contractului de lucrări "Refacţie totală pe linia 216 Ilia- Lugoj, între staţiile Holdea- Marginea km 24+000 - 30+500 (proiectare şi execuţie), solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: admiterea contestaţiei, astfel cum aceasta a fost formulată; anularea transmisă de către autoritatea contractantă în SICAP în data de 06.01.2020, ca netemeinică şi nelegală, abuzivă; obligarea comisiei de licitaţie la reevaluarea ofertei depuse de către reclamantă, respectiv, Documentul European de Achiziţie Unic (DUAE); anularea pct. 2 din comunicarea nr. x/31.12.2019, raportat la dispoziţiile imperative ale art. 161 alin. (5) din H.G. nr. 394/2016, şi obligarea comisiei de evaluare la continuarea procedurii în vederea atribuirii contractului sectorial de lucrări.
2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1). Prin sentinţa civilă nr. 1344 din 28 mai 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, şi a declinat competenta de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi Construcţii Căi Ferate S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea competentei soluţionării cauzei.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:
Actul administrativ contestat, respectiv, Comunicarea nr. x/31.12.2019 cu privire la procedura de atribuire postată în SICAP sub nr. x/11.10.2019, în vederea atribuirii contractului de lucrări "Refacţie totală pe linia 216 Ilia - Lugoj, între staţiile Holdea - Marginea km 24+000-30+500 (proiectare şi execuţie)", este emisă de Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara.
Tribunalul a constatat că pârâta Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara este emitenta tuturor actelor întocmite în cadrul procedurii de achiziţie publică, inclusiv, a celui contestat în prezenta cauză. De asemenea, după cum rezultă din Dispoziţia nr. 153/20.12.2006 privind competenţele acordate Directorilor Regionali, Şefilor de Divizie şi Contabililor Şef de la Sucursalele Regionale de Căi Ferate, programul anual de achiziţii publice se elaborează la nivelul Sucursalelor Regionale de Căi Ferate, inclusiv Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara.
Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile sale sectoriale, în condiţiile în care aceasta desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire, luând în mod independent deciziile în ceea ce priveşte atribuirea contractelor de achiziţii sectoriale, semnează în mod independent contractele/acordurile-cadru de achiziţii sectoriale şi asigură plata contractelor sectoriale din bugetul pe care îl are la dispoziţie.
Faţă de situaţia de fapt reţinută şi de dispoziţiile legale art. 3 alin. (1) lit. e) punctul i din Legea nr. 99/2016, Tribunalul a apreciat că sunt lipsite de relevanţă în soluţionarea excepţiei împrejurarea că sucursala nu are personalitate juridică, câtă vreme aceasta are capacitatea de a desfăşura în numele Companiei Naţionale de Căi Ferate - CFR S.A. procedura de atribuire a contractului sectorial de lucrări "Refacţie totală pe linia 216 Ilia - Lugoj, între staţiile Holdea - Marginea km 24+000-30+500 (proiectare şi execuţie)", procedura de achiziţie fiind organizată la nivel local de Sucursala Regională Timişoara, care îndeplineşte în totalitate definiţia autorităţii contractante, ca structură din componenţa Companiei Naţionale de Căi Ferate - CFR S.A. cu buget propriu şi cu răspundere independentă pentru achiziţiile sectoriale pe care le organizează.
2.2). La data de 10 iulie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa civilă nr. 726/2020 din 22 septembrie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi în consecinţă: a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi Construcţii Căi Ferate S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. şi Compania Naţională de Căi Ferate - CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:
Prezentul litigiu se circumscrie dispoziţiilor Legii nr. 101/2016 şi vizează o procedură de achiziţie publică declanşată de autoritatea contractantă în vederea atribuirii unui contract de lucrări. După cum rezultă din Formularul standard pentru documentul unic de achiziţii europene, extras din SEAP, calitatea de autoritate contractantă aparţine pârâtei Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A..
Faţă de prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, s-a reţinut că, în speţă, sediul autorităţii contractante se află în Bucureşti, ceea ce atrage competenţa teritorială de soluţionare a litigiului de către Tribunalul Bucureşti, prin secţia de contencios administrativ şi fiscal. În raport de împrejurarea că autoritatea contractantă este CN CFR S.A., cu sediul în Bucureşti, s-a apreciat că este lipsit de relevanţă, pentru stabilirea competenţei, faptul că derularea procedurii se efectuează prin intermediul sucursalei CFR din Timişoara, textul art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 referindu-se expres la sediul autorităţii contractante.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) Noul C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării acesteia în favoarea Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte reţine că, potrivit art. 49 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:
"Competenţa de soluţionare a contestaţiilor privind procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 aparţine tribunalului în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin complete specializate în achiziţii publice".
Legea nr. 101/2016 este o lege specială, în raport de Legea nr. 554/2004, astfel că dispoziţiile acesteia se aplică cu prioritate.
În litigiile vizând achiziţiile publice, indiferent dacă este vorba de procedura de atribuire a contractului asimilat actului administrativ/nulitatea contractului sau de litigii ulterioare (executare de contract), competenţa este una exclusivă la tribunalul de la sediul autorităţii contractante. În urma modificărilor aduse art. 53 din Legea nr. 101/2016, prin Legea nr. 212/2018, s-a stabilit o competenţă funcţională partajată între secţiile tribunalului (contencios administrativ sau civil), însă competenţa teritorială este una exclusivă la sediul autorităţii contractante.
În cauza de faţă, cum sediul pârâtei-autoritate contractantă Compania Naţională de Căi Ferate - C.F.R. S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara, emitenta tuturor actelor întocmite în cadrul procedurii de achiziţie publică, se află în Timişoara, judeţul Timiş, rezultă că Tribunalul Timiş este instanţa competentă să soluţioneze cauza.
În sprijinul acestei concluzii vin şi prevederile art. 3 alin. (1) lit. e) (i) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, potrivit cu care, Art. 3 - (1) Pentru aplicarea prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: e) entităţi contractante: (i) entităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice", prevederi ignorate de către instanţa în faţa căreia s-a ivit conflictul negativ de competenţă.
Temeiul legal al soluţiei
Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. ŞI CONSTRUCŢII CĂI FERATE S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE - C.F.R. S.A. şi COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE - C.F.R. S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE TIMIŞOARA, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2020.