Bucharest election-annulment challenge rejected as unfounded; contested electoral bureau decision upheld.

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia formulată împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 165/10.12.2020, contestatorul A. al Municipiului Bucureşti a solicitat anularea deciziei şi depunerea verificării listelor suplimentare din secţiile de votare aferente Circumscripţiei Electorale nr. 42 - Municipiul Bucureşti.

Arată contestatorul că, prin decizie nu s-a soluţionat cererea formulată prin adresa nr. x/08.12.2020, iar în data de 06.12.2020, în timpul desfăşurării alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, o serie de reprezentanţi ai PMB, în birourile electorale ale secţiilor de votare aferente Oficiului Electoral Sector 3, au constatat că preşedinţii acestora au permis votul, pe listele suplimentare, unor persoane care nu aveau domiciliul pe raza de competenţă a respectivelor secţii de votare, ci în alte sectoare ale municipiului Bucureşti sau în alte judeţe.

Ca urmare a acestui fapt, contestatorul arată că a depus adresa nr. x/08.12.2020 prin care s-au prezentat datele de mai sus şi a solicitat verificări şi adresa nr. x/08.12.2020 prin care s-a prezentat o evaluare statistică şi a solicitat Oficiului Electoral Sector 3, verificarea listelor suplimentare şi înaintarea rezultatelor verificării, împreună cu al doilea capăt de cerere de invalidare a rezultatelor alegerilor la nivelul Cirumscripţiei Elecotrale nr. 42 către Biroul Electoral Central.

Oficiul Electoral Sector 3 nu a ţinut seama de primul capăt de cerere din adresa nr. x/08.12.2020, care îi era adresat şi a declinat competenţa în favoarea BEC, care a luat în discuţie al doilea capăt de cerere, folosindu-se astfel de procedură pentru a nu motiva un răspuns la refuzarea posibilităţii administrării de probatoriu, având în vedere refuzul de a li se înmâna copii după listele suplimentare.

Contestatorul arată că s-au încălcat astfel prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 208/2015, pentru refuzul de a se înregistra cererile referitoare la eliberarea copiilor listelor suplimentare, precum şi cele ale art. VII din O.U.G. nr. 64/2009.

Prin permiterea votului cetăţenilor fără drept de vot în respectivele secţii de votare, preşedinţii BES au încălcat prevederile art. 8 lit. j) şi art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.

Prin declinarea competenţei în tot asupra cererilor nr. x/2020 şi nr. y/2020, Oficiul Electoral Sector 3 a încălcat prevederile art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 208/2015.

Contestatorul a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că unele persoane au votat pe liste suplimentare, deşi aveau domiciliul în alt sector sau în alt judeţ, astfel că rezultatele alegerilor la nivelul Circumscripţiei Electorale nr. 42 - Municipiul Bucureşti sunt eronate şi de natură să ducă la vicierea rezultatelor la nivel naţional prin modificarea pragului electoral stabilit de Legea nr. 208/2015.

Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 165/10.12.2020, Biroul Electoral Central a respins cererea privind anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor în Circumscripţia Electorală nr. 42 - Municipiul Bucureşti, formulată de A..

În motivarea deciziei se arată că disp. art. 51 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc că sunt înscrise şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă, precum şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au reşedinţa pe raza secţiei de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, nefiind un număr limitat, strict la membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi la personalul care asigură paza.

S-a mai reţinut că susţinerile contestatorului sunt simple afirmaţii sau speculaţii, neînsoţite de vreo probă, nefiind apte să conducă la concluzia că s-ar impune anularea alegerilor în circumscripţia electorală nr. 42 - Municipiul Bucureşti.

Potrivit disp. art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Biroul Electoral Central are competenţa să soluţioneze cererile de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală, iar decizia acesteia poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aşadar, Înalta Curte are competenţa să se pronunţe în privinţa cererii de anulare a deciziei Biroului Electoral Central care a avut drept obiect anularea alegerilor dintr-o secţie de votare/circumscripţie electorală, pentru fraudă electorală.

Din această cauză, motivele prin care contestatorul a arătat că nu a fost soluţionată Cererea nr. x/08.12.2020 prin care a solicitat verificări din partea Oficiului Electoral Sector 3, sau că acest oficiu şi-a declinat competenţa în favoarea BEC, ori refuzul de a se înregistra cererile referitoare la eliberarea copiilor listelor suplimentare, nu pot fi avute în vedere, deoarece nu fac obiectul deciziei atacate.

În sensul disp. art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, prin fraudă electorală se înţelege orice faptă incrimiată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Dispoziţiile art. 12 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 au în vedere faptele de natura contravenţiilor şi infracţiunilor electorale, după cum se poate observa, permiterea votării unor persoane pe listele suplimentare deşi nu aveau domiciliul în raza de competenţă a acelor secţii de votare sau aveau domiciliul într-un alt judeţ, nu reprezintă o faptă incriminată de lege, în sensul arătat.

Chiar dacă s-ar considera că prin fraudă electorală se înţelege "orice faptă" care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale, aceasta, pentru a deveni o fraudă electorală care să conducă la anularea alegerilor, trebuie să aibă ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Or, în speţă, nu s-a demonstrat nici denaturarea voinţei alegătorilor şi, cu atât mai mult, nici crearea de avantaje altui competitor.

Alegătorii în cauză şi-au exercitat dreptul de vot în mod legal şi nu se poate demonstra că aceştia nu voiau să voteze lista aleasă, iar prin aceată faptă un alt competitor a primit mandate în plus.

Cu alte cuvinte, faptele invocate în contestaţie nu sunt de natură să modifice rezultatul alegerilor din 06.12.2020, iar anularea alegerilor nu poate fi decisă pentru a se verifica dacă motivele expuse sunt reale.

Pe baza realităţii motivelor de fraudă electorală se dispune anularea alegerilor, dispoziţiile legale neputând să fie interpretate în sensul solicitat de contestator.

Faţă de acestea, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, modificată şi completată, contestaţia urmează să fie respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. al Municipiului Bucureşti împotriva Deciziei nr. 165 din 10 decembrie 2020 emisă de Biroul Electoral Central ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2020.