Direct procurement award challenge assigned to administrative tribunal, negative jurisdictional conflict resolved in claimant’s favor
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Gorj Tribunal, administrative and fiscal division, establishing that this court has jurisdiction to hear the case, thereby setting aside the competing declinations by the Gorj Tribunal and the Craiova Court of Appeal. The dispute involves a claimant challenging a direct procurement award and related contract concluded by a public authority (the Romanian Civil Aeronautical Authority) with another company, seeking annulment of the award and contract, plus damages. The Court held that because the procurement was a "direct acquisition" (achiziție directă) below the statutory threshold under Article 7(5) of Law No. 98/2016, it does not constitute a formal procurement procedure governed by special procurement laws (Law No. 101/2016); instead, general administrative law applies under Law No. 554/2004, and per Article 10(1) of that law, disputes over administrative acts issued by local/județean authorities fall within the material competence of administrative tribunals, not appellate courts.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Direct procurement award challenge assigned to administrative tribunal, negative jurisdictional conflict resolved in claimant’s favor: The dispute involves a claimant challenging a direct procurement award and related contract concluded by a public authority (the Romanian Civil Aeronautical Authority) with another company, seeking annulment of the award and contract, plus damages. The Court held that because the procurement was a "direct acquisition" (achiziție directă) below the statutory threshold under Article 7(5) of Law No. 98/2016, it does not constitute a formal procurement procedure governed by special procurement laws (Law No. 101/2016); instead, general administrative law applies under Law No. 554/2004, and per Article 10(1) of that law, disputes over administrative acts issued by local/județean authorities fall within the material competence of administrative tribunals, not appellate courts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 183 din 22 mai 2020, Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe privind reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâtele Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA şi S.C. B. S.A., în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Învestită prin declinare, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 126 din 17 iulie 2020, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Înalta Curte are în vedere faptul că potrivit art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel."
Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 statuează în mod expres că:
"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., reprezentată legal de C., în calitate de administrator, a chemat în judecată pârâţii Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA şi S.C. B. S.A., solicitând anularea rezultatului de atribuire adoptat de autoritatea contractantă Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA în cadrul achiziţiei directe "B. modul pontaj şi flux absenţe conform anunţ nr. x/08.08.2019", anularea contractului încheiat de autoritatea contractantă Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA cu societatea S.C. B. S.A. în cadrul achiziţiei directe "B. modul pontaj şi flux absenţe conform anunţ nr. x/08.08.2019", obligarea autorităţii contractante Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA la plata unei despăgubiri totale în cuantum de 51000 RON şi a cheltuielilor de judecată către reclamanta S.C. A. S.R.L.
Obiectul contestaţiei îl constituie o achiziţie directă realizată de autoritatea publică pârâtă.
Potrivit art. 68 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, "(1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt: a) licitaţia deschisă; b) licitaţia restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e) parteneriatul pentru inovare; f) negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluţii; h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; i) procedura simplificată."
Art. 7 alin. (5) din acelaşi act normativ prevede că "Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 132.060 RON, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 450.200."
Deci, achiziţia directă nu este enumerată între procedurile de achiziţie pe care le poate aplica o autoritate contractantă, iar Legea nr. 98/2016 nu conţine prevederi care să impună anumite constrângeri de ordin procedural în derularea unei achiziţii directe.
Din aceste prevederi legale rezultă că achiziţia directă nu reprezintă şi nu presupune o procedură de achiziţie, autoritatea publică putând să îşi organizeze în mod liber activitatea în vederea satisfacerii unor nevoi care au un impact financiar scăzut.
Astfel fiind, în cazul unei achiziţii directe nu sunt aplicabile prevederile legii speciale, respectiv ale Legii nr. 101/2016, ci vor fi incidente normele generale cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Art. 2 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, prevede că "sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice;"
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâtele Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA şi S.C. B. S.A. în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2020.