Conflict of jurisdiction over retrocession of religious property resolved by assigning competence to administrative appellate court

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x din 28.11.2019, reclamanta Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe Giurgiu a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 8796 din 29.08.2019 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România, solicitând anularea deciziei şi emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de retrocedare.

În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 94/2000 şi ale Legii nr. 554/2004.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă 84/07.06.2020, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâta Comisia Specială de Retrocedare.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă "Sf. Gheorghe" Giurgiu şi pârâta Comisia Specială de retrocedare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 04.08.2020, sub nr. x/2020 ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei materiale de cătare Tribunalul Giurgiu, iar la termenul din data de 14.10.2020 a fost invocată din oficiu, de către instanţă, excepţia necompetenţei materiale.

Prin sentinţa civilă nr. 1044 din 21 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta, Parohia Ortodoxă Sfântu Gheorghe Giurgiu, în contradictoriu cu pârâta, Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile, în favoarea Tribunalului Giurgiu.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că cererea dedusă judecăţii vizează contestaţia reclamantei Parohia Ortodoxă Sfântu Gheorghe Giurgiu împotriva deciziei nr. 8796 din 29.08.2019 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România:

"(1) Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lăcaş de cult va fi reglementat prin lege specială".

Potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004".

Totodată, potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., Curţile de apel judecă, în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale.

Potrivit art. 10 alin. (1), teza a Il-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Prin urmare, instanţa competentă să se pronunţe asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor referitoare la retrocedarea imobilelor care au aparţinut cultelor religioase din România, emise de către Comisia specială de retrocedare, este secţia de contencios administrativ si fiscal a Curţii de Apel în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în condiţiile în care legea specială prevede competenţa instanţei de contencios administrativ, iar actul atacat este emis de o autoritate publică centrală.

Dispoziţiile art. 35 alin. (1)1din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, privind competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, nu sunt incidente, acestea referindu-se exclusiv la deciziile emise conform prevederilor art. 33 şi 34 din Legea nr. 165/2013, neaplicabile cererii de chemare în judecată în cauză.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă Sfântu Gheorghe Giurgiu şi pe pârâta Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2020.