Negative jurisdictional conflict resolved: expropriation compensation ancillary claim assigned to Court of Appeal Craiova.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea formulată la data de 09.10.2020 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. x/2020 reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR INFRASTRUCTURII ŞI TELECOMUNICAŢIILOR - prin CNAIR, constatarea de urgenţă a stării de fapt ce ar putea să înceteze sau să se schimbe până la administrarea probelor ştiinţifice necesare.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Judecătoriei Slatina, secţia Civilă

Prin încheierea din 1387 din data de 14.10.2020 Judecătoria Slatina, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL TRANSPORTURILOR INFRASTRUCTURII ŞI TELECOMUNICAŢIILOR - prin CNAIR, în favoarea Curţii de Apel Craiova, reţinând, în esenţă, incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 360 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., raportat la dosarul nr. x/2020 înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, declinat ulterior la Curtea de Apel Craiova, prin încheierea din 22.09.2020.

Ca urmare a declinării competenţei, dosarul a fost înregistrat la data de 16.10.2020 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia Contencios Adminstrativ şi Fiscal sub un alt număr, respectiv nr. 1053/54/2020.

Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 222/2020 din data de 21 octombrie 2020 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, şi a declinat în favoarea Judecătoriei Slatina competenţa de soluţionare a cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că, în urma verificării Ecris de către instanţă, a rezultat că dosarul de fond invocat de reclamanţi nu a fost încă înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, nefiind transmis de către Curtea de Apel Bucureşti, iar acesta are ca obiect anulare H.G. şi, ca atare, nu se poate stabili competenţa materială de a judeca în prima instanţă, în baza tezei a doua a art. 360 alin. (1) C. proc. civ.

A apreciat instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Craiova ca nu se află în situaţia unei prorogări de competenţă în condiţiile mai sus arătate, astfel încât sunt incidente disp. tezei întâi a art. 360 alin. (1) C. proc. civ., iar competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă aparţine Judecătoriei Slatina.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului, suspendând, totodată, judecarea cauzei până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a conflictului negativ de competenţă.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, prin cererea formulată la data de 09.10.2020 şi înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamanţii A. şi B., au solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A.., constatarea de urgenţă a stării de fapt ce ar putea să înceteze sau să se schimbe până la administarea probelor ştiinţifice necesare.

În cadrul cererii de chemare în judecată, reclamanţii au făcut vorbire de de faptul că există pe rol un dosar de fond " declinat de Curtea de Apel Bucureşti" şi, din cauza faptului că " nu a fost transferat de aproape 30 de zile", au considerat că există pericolul de întârziere, acesta fiind în esenţă, considerentele pentru care au introdus respectiva cerere de constatare de urgenţă a unei stări de fapt reglementată de dispoziţiile art. 364 C. proc. civ.

Se reţine astfel că problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei dedusă judecăţii, din perspectiva momentului la care cererea de constatare de urgenţă a unei stări de fapt a fost formulată, respectiv, dacă aceasta a fost formulată " înainte de judecată", sau " în timpul judecăţii", potrivit dispoziţiilor art. 360 alin. (1) C. proc. civ., ce prevăd că " cererea de asigurare a dovezilor se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în primă instanţă.", la aceste dispoziţii făcând trimitere dispoziţiile art. 364 alin. (3) C. proc. civ. incidente în cauză.

Aceste dispoziţii legale nu lasă nicio îndoială asupra faptului că, atunci când o parte interesată a formulat o cerere de " constatare de urgenţă a unei strări de fapt", iar la data formulării acestei cereri nu este începută o judecată între părţi, în care procesul-verbal de constatare întocmit urmare a respectivei cereri, ar putea fi utilizat în litigiul principal, respectiva cerere intră în competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află obiectul constatării, iar în situaţia în care, la data formulării cererii " de constatare de urgenţă a unei strări de fapt", exista deja o acţiune ce viza fondul cauzei, competenţa aparţine instanţei care judecă acest litigiu în primă instanţă.

Prin urmare, competenţa soluţionării unei cereri reglementate de art. 364 alin. (1) C. proc. civ..diferă în funcţie de momentul formulării acesteia, prin raportare la litigiul principal.

În ceea ce priveşte litigiul principal, studiindu-se actele şi lucrările dosarelor ce s-au aflat pe rolul instanţelor aflate în conflict, precum şi baza de date a acestor instanţe, precum şi a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în regulator de competenţă, constată că, încă din data de 17.08.2020, prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei:

1. suspendarea Hotărârilor de Guvern nr. 537/2019 în vigoare de la 30 iulie 2019 şi fără număr Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Drum expres Craiova-Piteşti şi legăturile la drumurile existente" tronsonul 2 aflate pe raza localităţilor Bârza, Piatra Olt Slătioara, Calea x, Balş, Bobiceşti, Găneasa, Milcov şi Slatina din judeţul Olt până la judecarea în fond a litigiului;

2. în baza art. 5 alin. (1) din legea nr. 255/2010, admiterea contestaţiei şi anularea hotărârilor de guvern de stabilire a cuantumului despăgubirilor privind exproprierea suprafeţelor de 10 mp iniţial, iar ulterior de 510 mp, teren care reprezintă proprietatea exclusivă a reclamanţilor, situat în comuna Găneasa, sat Oltişoru, str, Caracal nr. 2, jud. Olt;

3. constatarea şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite acestora, anterior emiterii ultimei hotărâri de guvern, conform art. 20 din legea nr. 255/2010.

Astfel, se observă că, cererea privind " constatare de urgenţă a stării de fapt" solicitată de reclamanţi, pe calea prevăzută de art. 364 C. proc. civ., are legătură cu valoarea despăgubirilor la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii în urma exproprierii, aceste despăgubiri făcând obiectul capătului 3 al dosarului de fond înregistrat la data de 17.08.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, această instanţă declinându-şi ulterior competenţa în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 823 din 22 septembrie 2020.

Împrejurarea că dosarul de fond nr. x/2020 "nu a fost încă înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, nefiind transmis de către Curtea de Apel Bucureşti" nu determină competenţa judecătoriei (în speţă Judecătoria Slatina) care ar fi fost competentă numai dacă cererea ar fi fost promovată " înainte de judecată".

Cum în prezenta cauză cererea formulată la data de 09.10.2020 şi întemeiată pe dispoziţiile art. 364 C. proc. civ. a fost promovată după înregistrarea dosarului ce vizează fondul litigiului, respectiv dosarul nr. x/2020, (înregistrat la data de 17.08.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ), competenţa de soluţionare aparţine instanţei " care judecă procesul în primă instanţă", respectiv Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în favoarea căreia Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a declinat competenţa, fiind incidente dispoziţiile art. 360 alin. (1) teza finală C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererii formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., având ca obiect " constatarea de urgenţă a unei stări de fapt", în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, competentă şi "să judece procesul în primă instanţă", având în vedere dispoziţiile art. 360 alin. (1) teza finală C. proc. civ., la care fac trimitere dispoziţiile art. 364 alin. (3) C. proc. civ. incidente în cauză, raportat la dosarul nr. x/2020, ce vizează fondul litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2020.