Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 6611/2020 AI generated

Jurisdiction fixed at Sălaj Tribunal, union members' domicile governs venue in salary-bonus suit

Case Number Decizia nr. 6611/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Sălaj Tribunal, Civil Section, meaning that court will hear the merits; the prior declinations by the Sălaj and Vrancea Tribunals are thereby superseded. The underlying suit is an administrative-law action brought by a national trade union, on behalf of its members, against a county agricultural directorate and the Ministry of Agriculture, seeking a 35% salary bonus from 30 January 2018 onward. The dispute turned solely on territorial venue: the Sălaj Tribunal had declined in favor of the Vrancea Tribunal based on the union’s registered office, while the Vrancea Tribunal declined back because all union members resided in Sălaj County. Applying Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, the Court held that exclusive territorial jurisdiction follows the domicile of the actual claimants, not the union’s seat; although the union has standing to sue in its members’ interest, it acts only as their representative, so the individual members—all domiciled in Sălaj County—are the claimants for venue purposes. The decision is final.

Legislator headnote

AI generated

art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 38 C. proc. civ, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Jurisdiction fixed at Sălaj Tribunal, union members' domicile governs venue in salary-bonus suit: The underlying suit is an administrative-law action brought by a national trade union, on behalf of its members, against a county agricultural directorate and the Ministry of Agriculture, seeking a 35% salary bonus from 30 January 2018 onward. The dispute turned solely on territorial venue: the Sălaj Tribunal had declined in favor of the Vrancea Tribunal based on the union’s registered office, while the Vrancea Tribunal declined back because all union members resided in Sălaj County. Applying Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, the Court held that exclusive territorial jurisdiction follows the domicile of the actual claimants, not the union’s seat; although the union has standing to sue in its members’ interest, it acts only as their representative, so the individual members—all domiciled in Sălaj County—are the claimants for venue purposes. The decision is final.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction union representative domicile civil union labor jurisdictional conflict

Cited Legislation

AI generated
art. 10 din Legea nr. 554/2004
(3) al art. 10 din Legea nr. 554/2004, reclamant fiind SINDICATUL NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A.
art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011
art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, ceea ce-i conferă îndreptăţirea de a introduce cererea în numele membrilor săi, conform alin.
art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
(1) şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aflate în strânsă legătură cu prevederile art.
art. 38 C. proc. civ
a introdus cererea de chemare în judecată nu pot fi consideraţi reclamanţi, neoperând transmiterea calităţii procesuale active de la sindicat la membrii săi în condiţiile art. 38 C. proc. civ..
art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011
Consideră Tribunalul Sălaj că, prin efectul legii membrii sindicatului reclamant nu pot prelua calitatea procesuală activă a acestuia din urmă, cu atât mai mult cu cât art. 28 alin.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
Basis for the court's competence to resolve the negative conflict of jurisdiction.
art. 133 pct. 2 din C. proc. civ
Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct.
art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004
Applied to confirm that territorial competence follows the plaintiff's residence even when the action is introduced by a representative.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Basis for the court's competence to resolve the negative conflict of jurisdiction.

art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Used to establish the competent court to settle the case.

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

Determines the exclusive territorial competence based on the domicile of the plaintiffs (the union members).

art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004

Applied to confirm that territorial competence follows the plaintiff's residence even when the action is introduced by a representative.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 iulie 2019 pe rolul Tribunalului Sălaj, secţia Civilă, SINDICATUL NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A., în numele şi în interesul membrilor săi de sindicat: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA AGRICOLĂ JUDEŢEANĂ ALBA şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, obligarea pârâţilor la:

1. Acordarea sporului în cuantum de 35% din salariul de baza, începând cu data de 30.01.2018 şi în continuare;

2. Plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Tribunalului Sălaj, secţia Civilă

Prin sentinţa civilă nr. 778 din data de 27 septembrie 2019 Tribunalul Sălaj, secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul SINDICATUL NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A., (în numele membrilor de sindicat Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB.), în contradictoriu cu pârâţii DIRECŢIA AGRICOLĂ JUDEŢEANĂ SĂLAJ REPREZENTATĂ DE DIRECTOR EXECUTIV DUCA VALENTIN-IOAN şi MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE REPREZENTAT DE MINISTRUL MINISTERULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE CCC., în favoarea Tribunalului Vrancea.

În adoptarea acestei soluţii, Tribubalul Sălaj a reţinut, în esenţă că, în speţa supusă judecăţii, competenţa teritorială se determină în funcţie de dispoziţiile alin. (3) al art. 10 din Legea nr. 554/2004, reclamant fiind SINDICATUL NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A. a cărui calitate procesuală activă este recunoscută de art. art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, ceea ce-i conferă îndreptăţirea de a introduce cererea în numele membrilor săi, conform alin. (2) din acelaşi articol, în vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1). Astfel s-a pronunţat şi ICCJ prin Decizia (RIL) nr. 1 din 21 ianuarie 2013.

În acest sens a apreciat ca fiind aplicabile şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aflate în strânsă legătură cu prevederile art. 2 alin. (1)lit. a) şi s) din Legea nr. 554/2004, din care rezultă că sindicatele sunt considerate persoane vătămate ce au posibilitatea de a introduce o acţiune în contencios administrativ când apără drepturile şi interesele legitime ale unor persoane fizice determinate (în cazul de faţă membrii sindicatului reclamant),

În consecinţă, a considerat Tribunalul Sălaj că membrii de sindicat în numele cărora SINDICATUL NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A. a introdus cererea de chemare în judecată nu pot fi consideraţi reclamanţi, neoperând transmiterea calităţii procesuale active de la sindicat la membrii săi în condiţiile art. 38 C. proc. civ.. Consideră Tribunalul Sălaj că, prin efectul legii membrii sindicatului reclamant nu pot prelua calitatea procesuală activă a acestuia din urmă, cu atât mai mult cu cât art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 se referă la aceştia ca fiind "cei în cauză", a căror poziţie este determinantă pentru introducerea sau continuarea acţiunii de către organizaţia sindicală (deci de către reclamant).

Reţinând că, în speţă, competenţa teritorială este determinată în raport de sediul SINDICATULULUI NAŢIONAL AL LUCRĂTORILOR DIN PEDOLOGIE ŞI A., situat în Municipiul Focşani, judeţul Vrancea În consecinţă, nefiind relevant domiciliul membrilor acestuia, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Vrancea.

Ca urmare a declinării competenţei, cauza a fost înregistrată la data de 07.10.2019 pe rolul Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ Fiscal sub acelaşi număr de dosar - x/2019

Hotărârea Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ Fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 241/2020 din data de 07 septembrie 2020 Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ Fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia Civilă, competenţa de soluţionare a cauzei.

Pentru a pronunţa această sentinţă Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ Fiscal a reţinut, în esenţă ca fiind incidente dispoziţiile art. 3 şi 4 din Legea nr. 554/2004, ce reglementează o competenţă teritorială exclusivă, norma în cauză fiind una imperativă.

Raportat la dispoziţiile de mai sus, Tribunalul Vrancea constatând că, raportat la înscrisurile de la dosar, toţi membrii de sindicat au domiciliul în Judeţul Sălaj, a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia Civilă, având în vedere următoarele considerente:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie, instanţele aflate în conflict considerându-se necompetente să soluţioneze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu domiciliul reclamanţilor, apreciind diferit asupra problemei legitimităţii procesuale a organizaţiei sindicale, respectiv dacă Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Pedologie şi A. acţionează în calitate de reclamant sau doar ca reprezentant al membrilor lor.

Înalta Curte constată că, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

În condiţiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar şi precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situaţii, mai ales când pentru aceste "alte situaţii" există dispoziţii legale exprese.

Competenţa stabilită de textul de lege precitat este una teritorială exclusivă, ceea ce înseamnă că reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul sau sediul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

În ceea ce priveşte calitatea de reclamant, Înalta Curte reţine că, în speţă, cererea de chemare în judecată vizează stabilirea şi plata unor drepturi salariale în favoarea persoanelor fizice Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA. şi BBB., membrii ai Sindicatului, aceştia având, de fapt, calitatea de reclamanţi în prezenta cauză, Sindicatul acţionând, conform atributelor legale ce-i revin, ca persoană juridică de drept privat, în numele şi în interesul membrilor de sindicat, aceştia fiind titularii dreptului pretins.

Este de necontestat că, potrivit considerentelor Deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a reţinut că organizaţiile sindicale care acţionează în interesul membrilor afiliaţi au calitatea de reclamante, legitimitatea lor procesuală depăşind limitele simplei reprezentări.

Cu toate acestea, Înalta Curte are în vedere că problema de drept dezlegată prin această decizie priveşte interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, norme cu caracter special, aplicabile jurisdicţiei muncii şi a asigurărilor sociale, iar prin modificarea legislativă a art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform Legii nr. 212/2018, legiuitorul a tranşat problema competenţei teritoriale a instanţei de contencios administrativ, în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului, chiar şi în cazul în care acţiunea este exercitată, în numele său, de o persoană de drept public sau privat.

Cum în cauză acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Pedologie şi A., în " numele şi în interesul membrilor săi", Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., aceştia din urmă sunt cei ce au calitate de reclamanţi, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, Sindicatul fiind doar reprezentant al acestora.

Astfel, în cauza de faţă, în condiţiile în care, prin acţiunea pendinte se urmăreşte plata unor drepturi băneşti în favoarea membrilor de sindicat, Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Pedologie şi A. nu are calitate de reclamant, ci are calitate de reprezentant al membrilor săi, iar calitatea de reclamant revine membrilor de sindicat, deoarece aceştia sunt titularii dreptului pretins, interesul promovării acţiunii aparţinând tot acestora.

Se observă că dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, în condiţiile în care, anterior modificării aduse prin Legea nr. 212/2018, articolul 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincţie după cum acţiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Actualul text legal, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată - 16 iulie 2019 - instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat. Prin urmare, în cauza de faţă, se constată că, faţă de petitul acţiunii, sindicatul are calitatea de reprezentant şi nu de reclamant.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze prezenta cauză, criteriul avut în vedere este domiciliul reclamanţilor, iar nu sediul organizaţiei sindicale care le reprezintă interesele.

Cum din înscrisurile depuse rezultă că toţi reclamanţii au domiciliul în Judeţul Sălaj, Înalta Curte, constată că acestei instanţe îi aparţine competenţa de soluţionare a litigiului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia Civilă. având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, ce reglementează competenţa exclusivă a instanţei de la domiciliul reclamanţilor, Sindicatul, al căror membrii sunt reclamanţii, având doar calitatea de reprezentant al acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe Sindicatul Naţional al Lucrătorilor din Pedologie şi A. în numele şi în interesul membrilor săi, reclamanţii Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale reprezentat de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale CCC. şi Direcţia Agricolă Judeţeană Sălaj reprezentată de Director Executiv QQ. în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 decembrie 2020 .