Procedural delay complaint referred to appellate court for resolution by different panel
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ordered the referral of a complaint regarding procedural delay back to the Bucharest Court of Appeal for competent resolution, rejecting its own jurisdiction in the first instance. The dispute involved a party challenging the failure of the appellate court to draft and communicate a judgment pronounced in November 2019, seeking immediate measures to remove the cause of the delay under Article 522(2)(1) of the Code of Civil Procedure. Relying on Constitutional Court Decision No. 604/2020, which declared Article 524(3) of the Code of Civil Procedure unconstitutional because it violated the principle of objective impartiality by assigning the delay complaint to the same panel handling the main case, the High Court held that only this specific provision was suspended while Articles 524(1)-(2), (4)-(6) and Article 525 remained applicable. Consequently, the court determined that the initial review of the complaint remains with the court hearing the underlying case, requiring random assignment to a different panel within that same court, with the High Court retaining jurisdiction solely over any subsequent appeal against a dismissal decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ, art. 524 alin. (3) din C. proc. civ, art. 525 din C. proc. civ, art. 524 din C. proc. civ; Procedural delay complaint referred to appellate court for resolution by different panel: "(1) Contestaţia se formulează în scris şi se depune la instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii. Contestaţia se poate face şi verbal în şedinţă, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de şedinţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la 23.10.2020, petenta A. S.A. (în prezent B. S.A.) a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului, solicitând admiterea acesteia, pronunţarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a dus la tergiversarea procesului, respectiv în sensul redactării şi comunicării de îndată a hotărârii nr. 2543/2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti la data de 19.11.2019.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.
Prin viza Preşedintelui secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal din 09.11.2020, s-a dispus înregistrarea cererii şi înaintarea acesteia împreună cu dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conform punctului 28 din Decizia CCR nr. 604/2020.
Analizând cererea din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a acesteia, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., forma anterioară Deciziei CCR nr. 604/2020, contestaţia privind tergiversarea procesului se soluţiona de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor.
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 604 din 16 iulie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 22 octombrie 2020) s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.
Prin această decizie, Curtea Constituţională a reţinut că "textul criticat stabileşte competenţa de judecată a contestaţiei chiar în sarcina completului învestit cu soluţionarea cauzei principale. În acest caz, se ajunge la situaţia în care identificarea neregularităţii modului de desfăşurare a procesului şi evaluarea conduitei completului învestit cu soluţionarea cauzei principale sunt realizate de acelaşi complet. Astfel, judecătorul trebuie să identifice abaterile sale de la regularitate şi să le califice ca fiind premisa tergiversării procesului, ceea ce înseamnă că acesta devine judecătorul propriei cauze, contrar principiului nemo debet esse iudex in causa sua; or, o asemenea situaţie normativă nu poate fi acceptată din perspectiva imparţialităţii obiective, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil [a se vedea Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragraful 135]" (par. 19).
Curtea a constatat că "principala problemă ridicată în cauza de faţă vizează imparţialitatea obiectivă a completului de judecată care soluţionează contestaţia privind tergiversarea procesului, având în vedere că aceasta este soluţionată de acelaşi complet care judecă cererea principală" (par. 23).
Din interpretarea coroborată a celor două considerente expuse, Înalta Curte constată că judecătorul constituţional a reţinut faptul că problema generată de textul de lege supus controlului de constituţionalitate vizează imparţialitatea obiectivă a completului de judecată.
În continuare, Înalta Curte reţine că sunt în vigoare şi se aplică prevederile art. 524 alin. (1)-(2) şi 4-6 din C. proc. civ., iar potrivit acestora:
"(1) Contestaţia se formulează în scris şi se depune la instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii. Contestaţia se poate face şi verbal în şedinţă, caz în care va fi consemnată, împreună cu motivele arătate de parte, în încheierea de şedinţă.
(2) Contestaţia nu suspendă soluţionarea cauzei.
(4) Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, completul de judecată pronunţă o încheiere nesupusă niciunei căi de atac, prin care ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea judecăţii. În acest caz, contestatorului îi va fi comunicată, pentru informare, o copie a încheierii.
(5) Când apreciază contestaţia ca neîntemeiată, completul de judecată o va respinge prin încheiere. Împotriva acestei încheieri contestatorul poate face plângere în termen de 3 zile de la comunicare. Plângerea se depune la instanţa care a pronunţat încheierea, care o va înainta de îndată pentru soluţionare, împreună cu o copie certificată de pe dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, plângerea se soluţionează de un alt complet al aceleiaşi secţii. Formularea plângerii nu suspendă judecata.
(6) încheierile prevăzute la alin. (4) şi (5) se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare."
Totodată, sunt în vigoare şi se aplică prevederile art. 525 din C. proc. civ., ce stabilesc procedura de soluţionare a plângerii (la instanţa ierarhic superioară celei ce pronunţă încheierea de respingere), astfel:
"(1) Instanţa va soluţiona plângerea în termen de 10 zile de la primirea dosarului, în complet format din 3 judecători. Judecata se face fără citarea părţilor, printr-o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, ce trebuie motivată în termen de 5 zile de la pronunţare.
(2) Dacă instanţa găseşte plângerea întemeiată, va dispune ca instanţa care judecă procesul să îndeplinească actul de procedură sau să ia măsurile legale necesare, arătând care sunt acestea şi stabilind, când este cazul, un termen pentru îndeplinirea lor.
(3) În toate cazurile, instanţa care soluţionează plângerea nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a pricinii ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului".
Singurul text lipsit de efecte (suspendat de drept ca urmare a declarării neconstituţionalităţii şi publicării deciziei la 22.10.2020) este cel al alin. (3) din art. 524 din C. proc. civ., ce prevedea:
"contestaţia se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor".
Aşadar, exclusiv aceste prevederi nu se aplică, fiind neconstituţionale, toate celelalte ale art. 524 alin. (1)-(2) şi 4-6, precum şi cele ale art. 525 din C. proc. civ. fiind pe deplin aplicabile contestaţiei la tergiversarea procesului. Din economia textelor de lege citate anterior, raportat la cele solicitate de petent prin contestaţia privind tergiversarea procesului formulată în baza dispoziţiilor art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., respectiv pronunţarea unei încheieri prin care să se ia de îndată măsurile necesare înlăturării situaţiei care a dus la tergiversarea procesului, respectiv în sensul redactării şi comunicării de îndată a hotărârii nr. 2543/2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti la data de 19.11.2019, Înalta Curte constată că revine curţii de apel, în primă instanţă (întrucât pe rolul acesteia este înregistrat procesul), competenţa de a soluţiona prin încheiere contestaţia (în sensul admiterii sau respingerii), doar calea de atac, adică plângerea împotriva încheierii de respingere, fiind în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă ierarhic superioară, în termenul, cu componenţa completului şi procedura arătate la art. 525 din C. proc. civ.
În concluzie, Înalta Curte observă că nu s-a înlocuit competenţa de soluţionare în primă instanţă prin Decizia nr. 604/2020 a Curţii Constituţionale de la instanţa învestită cu soluţionarea procesului a cărui tergiversare se pretinde către cea ierarhic superioară, neputându-se adăuga nici respectivei decizii de neconstituţionalitate, nici textelor de procedură din art. 525 alin. (1)-(2), 4-6 şi art. 525 din C. proc. civ.. Decizia Curţii Constituţionale nu impune soluţionarea contestaţiei privind tergiversarea procesului de către instanţa superioară, ci repartizarea acesteia în mod aleatoriu la un alt complet de judecată decât cel învestit cu soluţionarea cererii principale, în speţa de faţă al Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În aceste condiţii, Înalta Curte urmează a trimite contestaţia la tergiversarea procesului formulată de A. S.A. (în prezent B. S.A.) spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite contestaţia la tergiversarea procesului formulată de A. S.A. (în prezent B. S.A.) spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 3 decembrie 2020.