Gendarmerie officer's promotion-rank challenge rejected; appeal deemed unfounded.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., a chemat în judecată pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Unitatea Militară 0251 Bucureşti - Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane şi Unitatea Militară 0260 Bucureşti - Baza de Administrare si Deservire a Jandarmeriei Romane, a solicitat, ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate că Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/6059/27.10.2017 emis în baza propunerii şi a documentelor transmise de I.G.J.R., în baza căruia a fost trecut în corpul ofiţerilor cu gradul militar de sublocotenent, este în parte netemeinic şi nelegal, în ceea ce priveşte articolele invocate în drept ce adus la acordarea gradului de sublocotenent şi nu a unui grad în funcţie de pregătirea sa, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor raportat la stagiile minime în grad, precum şi la vârsta sa conform art. 52 din Legea 80/1995privind statutul cadrelor militare si pe cale de consecinţă să fie obligaţi paraţii ca în urma reanalizării documentelor existente la dosarul de personal să emită un ordin de trecere în corpul ofiţerilor cu gradul militar în funcţie de pregătirea sa, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la stagiile minime în grad, precum si la vârsta sa conform art. 52 din Legea 80/1995.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2088 din 03 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, constatând lipsa calităţii procesuale pasive.

Pe fond, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 2088 din 03 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. întrucât a fost dată cu încălcarea si aplicarea greşita a normelor de drept material si anume art. 36 si art. 52 din Legea 80/1995.

Instanţa de fond a apreciat ca Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane nu trebuie sa stea in judecata întrucât nu au făcut decât sa înainteze o documentaţie dar fara a avea in vedere ca au apobat documentaţia in cauza, aprobare fara de care aceasta nu putea fi transmisa Ministerului Administraţiei si Internelor.

Pe fondul cauzei, instanţa nu a observat ca reclamantul nu a solicitat ca gradul militar ce i-a fost acordat la trecerea in Corpul Ofiţerilor sa fie acordat conform excepţiei prevăzute de art. 53 alin. (3) din Legea 80/1995.

In realitate, asa cum rezulta din cuprinsul plângerii prealabile precum si din cuprinsul acţiunii la instanţa, având in vedere ca a putut susţine examenul ce a dus la trecerea sa in Corpul Ofiţerilor datorita prevederilor art. 36 alin. (2) din Legea 80/1995 si nu conform art. 36 (1) lit. e) din aceeaşi lege, a solicitat modificarea ordinului M.A.I. nr. 11/6059/2017 (privind trecerea in corpul ofiţerilor cu gradul militar de sublocotenent, in baza art. 36 alin. (1), lit. e) si alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46, alin. (2), art. 52, alin. (2) din Legea nr. 80/1995), având ca temei de drept art. 52 alin. (1) din Legea 80/1995 nu art. 52 alin. (2) din aceeaşi lege asa cum au procedat paratele si nicidecum conform art. 52 alin. (3) asa cum eronat a apreciat instanţa de fond.

Raportat la aceste texte de lege, apreciază ca incadrarea in drept a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 11/6059/27.10.2017, făcuta incorect a dus la acordarea unui grad militar inferior prevederilor legale.

Interpretarea fireasca a textelor enumerate mai sus a fost acceptata si preluata de Ministerul Afacerilor Interne care, la 16.11.2016 a emis Ordinul 177, publicat in Monitorul Oficial nr. 931/18.11.2016, in care la anexa 6, secţiunea 1, art. 3 (1) prevede modul in care se acorda gradele militare in funcţie de stagiu.

Instanţa de fond eronat a apreciat ca a solicitat ca gradul militar ce mi-a fost acordat la trecerea in Corpul Ofiţerilor sa fie acordat conform excepţiei prevăzute de art. 53 alin. (3) din Legea 80/1995 si cu toate acestea in momentul in care a analizat greşit cererea sa, a inlaturat prevederile referitoare la activitatea pe care a desfasurat-o intr-o funcţie corespunzătoare specializării conform atribuţiilor prezentate in cadrul Fiselor postului si respectiv fiselor cu atribuţiile responsabilului de achiziţii din cadrul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile FEN derulate de:atre I.G.J.R. in perioada 2010-2017.

Un alt aspect ignorat de către instanţa de fond este faptul ca in perioada,1996-2010, şi-a desfăşurat activitatea in cadrul Brigăzii 122 Logistice -Vl. Ap. N., in specialitatea- logistica/achiziţii publice.

La finalul acestei perioade, a fost recompensat cu "Diploma de onoare oferita de Comandanul Brigăzii pentru efortul susţinut depus in organizarea si ifirmarea unităţii, ca structura model de sprijin logistic si ca mare unitate logistica;talon in Armata României".

Atât in cadrul fiselor post, cat si in fisele cu atribuţiile responsabilului de achizitii din cadrul proiectelor anterior menţionate, a avut calitatea de expert achizitii, fiind îndeplinite cerinţele impuse de alin. (3) al art. 52 din Legea nr. 80/1995 respectiv "vechimea in specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite raportat la atribuţiile din fisa postului, demonstrata cu iocumente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate intr-o funcţie corespunzătoare specializării sale" - Certificat de absolvire, pentru ocupaţia de expert achiziţii publice - cod COR 214946.

Referitor la aspectul prezentat privind pregătirea de baza, in cadrul fiselor anterior menţionate la cap. "pregătire" apare ca cerinţa -studii medii/superioare, iar la cap. "experienţa" apare cel puţin 3 ani experienţa de lucru in cadrul Jandarmeriei Romane in domeniul de referinţa (achiziţii publice).

In consecinţa, perioada 2006-2017, este vechime in specialitatea -logistica-achizitii publice, corespunzătoare experienţei dobândite (fiind singurul expert achizitii publice din cadrul Jandarmeriei Romane).

4. Apărările formulate de intimaţi

4.1. INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în mod corect instanţa de fond a admis această excepţie, raţiunea instanţei de fond în admiterea excepţiei în discuţie fiind generată de faptul că, singurele instituţii competente să emită acte administrative prin raportare la solicitările reclamantului sunt Ministerul Afacerilor Interne şi Baza de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei Române în calitate de unitate organizatoare a concursului la care acesta a fost declarat., Admis".

4.2. Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, solicitând, la rândul lui, respingerea recursului, ca nefondat.

Faptul că sublocotenentul A. a absolvit în anul 2006 Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative nu asigură şi dobândirea vechimii în specialitatea studiilor absolvite, cu atât mai mult cu cât funcţiile în care acesta a fost încadrat (subofiţer tehnic, subofiţer tehnic principal, respectiv subofiţer operativ principal), anterior trecerii în corpul ofiţerilor, nu necesitau ca titularii acestora să fie absolvenţi de studii superioare de specialitate.

5. Aspecte de fapt şi de drept relevante în cauză

Reclamantul a avut calitatea de subofiţer în cadrul Jandarmeriei Române începând din anul 2010 şi până în anul 2017, perioadă în care a desfăşurat activităţi în specialitatea logistică-achiziţii.

La data de 01.11.2017, prin O.M.A.L nr. 11/6059 din 27.10.2017 reclamantul a fost trecut în corpul ofiţerilor, ca urmare a promovării concursului organizat de către Baza de Administrare şi Deservire a Jandarmeriei Române pentru ocuparea postului vacant de ofiţer specialist I (marketing) prin trecerea maiştrilor militari şi subofiţerilor în corpul ofiţerilor, fiindu-i acordat gradul militar de sublocotenent în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. e) şi alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46 alin. (2) şi art. 52 alin. (2), din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, "ofiţerii în activitate provin din maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani,,.

De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "în M.A.I persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e) pot fi trecute în corpul ofiţerilor indiferent de vârstă".

Art. 52 din lege (forma în vigoare la momentul emiterii actului contestat) dispune la alin. (1) în sensul că persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (2) li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora.

Potrivit alin. (2), în Ministerul Afacerilor Interne, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. e), g), h) li se acordă gradul de sublocotenent.

În alin. (3) se instituie o excepţie de la prevederile alin. (2) în sensul că gradele se pot acorda în funcţie de vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Faţă de motivarea cererii de recurs, nu poate fi reţinută incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia nelegalitatea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greşită a legii.

În doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greşit.

Referitor la criticile recurentului în ceea ce priveşte aplicarea greşită normelor de drept material de către instanţa de fond (art. 488 pct. 8 C. proc. civ.), în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, actul administrativ contestat de către reclamant, emis în baza art. 36 alin. (1) lit. e), 36 alin. (2), art. 45 lit. b), art. 46 alin. (2) şi art. 52 alin. (2) din L. 80/1995 respectiv Ordinul nr. 11/6059/27.10.2017, este emis de către M.A.I.

Instanţa de fond a reţinut judicios că, în litigiile întemeiate pe dispoziţiile Legii 554/2004, calitatea procesuală pasivă este justificată pentru autoritatea emitentă a actului contestat sau care este responsabilă de refuzul soluţionării unei cereri sau de efectuarea unei operaţii administrative.

Cum în speţă emitentul actului contestat este Ministerul Afacerilor Interne, pentru această autoritate este justificată calitatea procesuală pasivă, nu şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, responsabil doar de efectuarea unor operaţiuni premergătoare emiterii actului.

O altă critică formulată în cadrul recursului vizează modalitatea de aplicare a art. 52 din L.80/1995.

Alin. (1) al art. 52 din L. 80/1995 instituie regula generală cu privire la acordarea gradelor militare în timp ce alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte un regim juridic specific personalului militar din cadrul M.A.I.

Pe de altă parte, alin. (2) al art. 36 instituie o regulă specifică personalului M.A.I. prin care se dă posibilitatea maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ, superior cu profil corespunzător specialităţilor militare să participe la concursurile organizate în vederea ocupării posturilor vacante de ofiţeri, peste vârsta de 35 de ani (limită impusă de alin. (1) al aceluiaşi articol).

O.MA.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale M.A.L, la art. 4 lit. h), defineşte vechimea în specialitatea studiilor ca fiind "experienţa dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberala, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de organizare a învăţământului în România".

Instanţa de fond a apreciat că ordinul de numire în funcţie şi acordarea gradului profesional de sublocotenent de poliţie este legal şi temeinic întrucât, deşi reclamantul a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA în anul 2006, postul ocupat anterior trecerii în corpul ofiţerilor, respectiv subofiţer operativ principal, avea ca cerinţă pentru pregătirea de bază " studii medii, militare sau civile, cu diplomă de bacalaureat", sens în care atribuţiile postului au fost stabilite corespunzător acestui nivel al studiilor.

Judecătorul cauzei a menţionat, având în vedere fişa postului reclamantului, că, deşi în anul 2006 recurentul-reclamant a absolvit studii superioare, perioada cuprinsă între acest moment şi cel al trecerii în corpul ofiţerilor nu poate fi considerată vechime în specialitatea studiilor, conform dispoziţiilor O.M.A.I. nr. 177/2016.

Recursul reia în mare parte argumentaţia din faţa instanţei de fond, recurentul subliniind faptul că, în aceea ce-l priveşte, sunt aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul Cadrelor Militare cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 36 alin. (1) lit. e), ofiţerii în activitate provin din maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 45 de ani, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

La alin. (2) al aceluiaşi articol, se stipulează că, în Ministerul Afacerilor Interne, pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e) nu se aplică limita de vârstă de cel mult 35 de ani.

Corect a stabilit instanţa de fond că dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 80/1995 fac referire în mod generic la provenienţa şi nu la acordarea automată a gradelor militare a celor menţionaţi în lipsa îndeplinirii condiţiilor specifice, acordarea gradelor militare făcându-se conform prevederilor art. 52 din Legea 80/1995.

Din analiza textului de lege anterior menţionat (forma textului de lege aplicabilă până la 15.05.2019) reiese faptul că alin. (1) al art. 52 instituie regula generală cu privire la acordarea gradelor militare, iar alin. (2) al aceluiaşi articol reglementează cadrul special, respectiv acordarea gradelor militare pentru cadrele din M.A.I., deci şi pentru reclamant.

Fiind reţinut, ca temei al acordării gradului militar de sublocotent, textul art. 36 alin. (1) lit. e) din L.80/1995, în mod corect referirea la art. 52 a fost făcută cu privire la alin. (2) şi nu la alin. (1), dată fiind apartenenţa persoanei vizate, norma instituită de art. 52 alin. (2) pentru personalul MAI, impunând ca gradul militar ce poate fi acordat să fie cel de sublocotenent.

In condiţiile în care reclamantului i s-au aplicat prevederile art. 36 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Legea nr. 80/1995, acordarea gradului de sublocotenent acoperă necesitatea îndeplinirii obligaţiei de legalitate a actului administrativ individual.

Pe de altă parte, art. 3 lit. 1) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici precum şi art. 4 lit. h) din O.M.A.I. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, definesc vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice ca fiind "experienţa dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale, prin raportare la domeniul general de absolvire a studiilor potrivit nivelurilor de organizare a învăţământului în România".

Anterior datei de 01.11.2017 când a fost trecut în corpul ofiţerilor, reclamantul a fost subofiţer şi prin urmare a încadrat funcţii care nu prevedeau ca cerinţă, la pregătirea de bază, studii superioare. Astfel, deşi reclamantul a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA în 2006, postul ocupat anterior trecerii în corpul ofiţerilor, respectiv subofiţer operativ principal, avea ca cerinţă pentru pregătirea de bază "studii medii, militare sau civile, cu diplomă de bacalaureat, sens în care atribuţiile postului au fost stabilite corespunzător acestui nivel al studiilor.

De altfel, eventuala incidenţă a alin. (3) al art. 52 nu se mai impune a fi analizată dat fiind faptul că recurentul a susţinut că nu i se aplică situaţia de excepţie vizată de acest text.

Referitor la argumentul privind existenţa unei situaţii similare tratate diferit, o astfel de apărare nu poate fi avută în vedere întrucât fiecare situaţie juridică dedusă judecăţii este analizată în raport de ansamblul probator administrat şi de particularităţile fiecărei cauze.

7. Temeiurile de drept ale soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 C. proc. civ., art. 20 din L.554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentintei nr. 2088 din 03 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentintei nr. 2088 din 03 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 02 decembrie 2020.