Revision dismissed for lack of identity of object in res judicata challenge to public information ruling.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the applicant's revision request against Decision No. 527 of 12 April 2019 of the Cluj Court of Appeal, thereby upholding that decision and the underlying judgment. The applicant had sought revision under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, alleging that the challenged decision violated the positive effect of res judicata arising from several prior final judgments in related cases concerning requests for public information under Law No. 544/2001 about land restitution documents. The Court held that revision under this ground requires conflicting final judgments that mutually violate res judicata, and found no identity of object between the cases invoked, as they concerned distinct requests for different public information. It further noted the applicant had not substantiated how the challenged decision's reasoning contradicted any prior ruling, and that revision is not a means to re-open judicial review of a decision's legality. The decision is final, subject only to a separate appeal to a five-judge panel within 15 days of communication.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 513 alin. (3) din C. proc. civ, art. 431 din C. proc. civ, art. 430 alin. (2) din C. proc. civ, art. 513 C. proc. civ; Revision dismissed for lack of identity of object in res judicata challenge to public information ruling: 527 of 12 April 2019 of the Cluj Court of Appeal, thereby upholding that decision and the underlying judgment. The applicant had sought revision under Article 509(1)(8) of the Civil Procedure Code, alleging that the challenged decision violated the positive effect of res judicata arising from several prior final judgments in related cases concerning requests for public information under Law No. 544/2001 about land restitution documents. The Court held that revision under this ground requires conflicting final judgments that mutually violate res judicata, and found no identity of object between the cases invoked, as they concerned distinct requests for different public information. It further noted the applicant had not substantiated how the challenged decision's reasoning contradicted any prior ruling, and that revision is not a means to re-open judicial review of a decision's legality. The decision is final, subject only to a separate appeal to a five-judge panel within 15 days of communication.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the court's examination of admissibility and its decision to reject the request for revision as inadmissible.
Full text
Asupra cererii de revizuire;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 11 iulie 2019, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire a Deciziei nr. 527 din 12 aprilie 2019 pronunţate a Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
In motivarea cererii de revizuire, revizuentul a solicitat Înaltei Curţi să constate că decizia civilă nr. 527/2019 încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat reieşită din hotărâri anterioare, definitive, respectiv a sentinţei nr. 1186/2017 pronunţată la 28.02.2017 în dosarul x/2016 al Tribunalului Cluj, a deciziei nr. 4498/2007 pronunţată la 30.10.2017 în dosarul x/2016 al Curţii de Apel Cluj, sentinţei nr. 2540/2018 pronunţate la 21.09.2018 în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, deciziei nr. 352/2019 pronunţate la 13.03.2019 în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Cluj, a deciziei nr. 629/2017 pronunţate la 24.03.2017 în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj, deciziei nr. 1799/2018 pronunţate la 16.03.2018 în dosar nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj, deciziei nr. 631/2017 pronunţate la 24,03.2017 în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj, deciziei nr. 1558/2017 pronunţate la 30.05.2017 în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj, sentinţei nr. 3 nr. 3279/2016 pronunţate la 07.11.2016 în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Cluj şi deciziei nr. 620/2017 pronunţate la 23.03.2017 în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Cluj.
S-a susţinut că prin decizia atacată s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO.
A arătat revizuentul că nu există un răspuns la solicitarea sa înregistrată cu nr. x/101/19.03.2019, nefiind comunicată copia contestaţiei depuse de B., iar faptul că printre înscrisurile comunicate nu se regăseşte şi o copie de pe contestaţia depusă de C., înseamnă că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale prevăzute de Legea nr. 544/2001.
2. Hotărârea supusă revizuirii.
Prin decizia nr. 527 din 12 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018 s-a respins cererea de amendare formulată de intimatul pârât.
A fost respins recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei civile nr. 3223 din 15.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Cluj, care a fost menţinută în întregime.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că pârâtul Municipiul Cluj-Napoca nu poate pune la dispoziţia solicitantului informaţiile cerute, întrucât nu se află în posesia acestora. S-a reţinut, în raport de înscrisurile depuse la dosarul de fond, că s-a comunicat reclamantului recurent împrejurarea că în evidenţele autorităţii nu a fost înregistrată nicio contestaţie formulată de doamna C., în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În consecinţă, s-a reţinut că intimatul nu deţine informaţiile solicitate şi, subsecvent, nu le poate comunica recurentului, care a dedus existenţa unei contestaţii formulate de doamna C. din faptul că pe numele acesteia au fost emise două titluri de proprietate.
3. Hotărârea instanţei competente a se pronunţa asupra revizuirii
Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., admisibilitatea căii de atac, urmează a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, ceea ce face inutilă analiza fondului.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Acest motiv de revizuire, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri.
Reglementând motivul de revizuire, legiuitorul a sancţionat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri precum şi imposibilitatea executării acesteia.
Deşi în actualul text nu se mai prevede condiţia triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, acesta consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este mai clar reglementată necesitatea ca prin cea de a două hotărâre pronunţată să se încalce autoritatea de lucru judecat, astfel cum este reglementată ea de dispoziţiile art. 430 şi art. 431 din C. proc. civ. potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".
Constată Înalta Curte că, revizuentul, în dosarul nr. x/2018, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca, să se constate că nu a fost soluţionată cererea sa de comunicarea unor informaţii de interes public înregistrată sub nr. x din 19.03.2018 si nici reclamaţia administrativă nr. x din 5.04.2018, în consecinţă, să fie obligată pârâta să ii comunice "o copie după contestaţia depusă, privind suprafaţa de teren atribuită de comisia locală la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 si conform prevederilor art. 13 din H.G. nr. 131/27.02.1991, depusă în termenul legal de către C., domiciliat în Cluj-Napoca, str. x, insoţită de actele doveditoare ale dreptului de proprietate"; să fie obligată pârâta să comunice răspunsul la reclamatia administrativă redactat de Comisia de analiză; să comunice sancţiunea disciplinară aplicată functionarului vinovat pentru decizia eronată; să plătească reclamantului saune morale în cuantum de 100.000 euro datorate stresului provocat prin lezarea unui drept prevăzut de art. 31 din Constituţie; să plătească reclamantului daune morale în cuantum de 100.000 euro datorate pentru lezarea unui drept prevăzut de art. 47 alin. (4) din Constituţie.
Or, prin cauzei invocate în cererea de revizuire s-a solicitat astfel, în dosarul nr. x/2016 - comunicarea unei copii după contestaţia dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi conform prevedrilor art. 29 din H.G. nr. 131/1991 depusă de D., însoţită de actele doveditoare ale dreptului de reconstituire, în dosarul nr. x/2018 - obligarea pârâtului la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate prin cererea înregistrată sub nr. x/19.03.2018 şi a reclamaţiei administrative nr. x/05.04.2018, în dosarul nr. x/2016 - accesul la studierea documentaţiei care stă la baza emiterii TP 28824/1097/22.12.1994 pentru C., întocmite de Comisia municipală de fond funciar, în dosarul nr. x/2016 - obligarea pârâtului la comunicarea informaţiilor publice, respectiv să îi comunice data, ora şi locaţia pentru a se prezenta în vederea studierii adresa Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de restituire către Consiliul local al mun.
Cluj-Napoca, Comisia fondului funciar, a "Situaţiei contestaţiilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor " fostului CAP Infratirea Cluj, în dosarul nr. x/2016 - transmiterea unei copii după adeverinţa emisă de Comisia Municipală de aplicare a prevederilor Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de teren solicitată de D. prin cererea înregistrată sub nr. x/1991 şi primită în TP 5331/185/13.07.1993 de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în dosarul nr. să-i asigure accesul la anexele şi hotărârile comisiei judeţene de fond funciar privind suprafeţele validate, în care sunt evidenţiate poziţiile/suprafeţele pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, adeverinţe de proprietate, procese-verbale de punere în posesie, precum şi poziţiile/suprafeţele pentru care urmează să fie eliberate titluri de proprietate şi documentaţia cu privire la CAP Infrăţirea Cluj - zona numită E., conform prev.art. 6 alin. (2) pct. 3 a din H.G. nr. 401/19.06.2013, în dosarul nr. x/2016 - obligarea pârâtului să-i asigure accesul la anexele şi hotărârile comisiei judeţene de fond funciar privind suprafeţele validate, în care sunt evidenţiate poziţiile/suprafeţele pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, adeverinţe de proprietate, procese-verbale de punere în posesie, precum şi poziţiile/suprafeţele pentru care urmează să fie eliberate titluri de proprietate şi studierea documentaţei cu privire la CAP Infrăţirea Cluj - zona numită E., conform prev.art. 6 alin. (2) pct. 3 a din H.G. nr. 401/19.06.2013, în dosarul nr. x/2016 - accesul pentru studierea întregii documentaţii întocmite de Comisia municipală Cluj-Napoca, constituită conform art. 11 din Legea 18/1991 după efectuarea lucrărilor şi operaţiunilor date de lege în competenţa lor şi înaintată comisiilor judeţene în vederea eliberării titlurilor de proprietate, precum şi operaţiunile necesare punerii în posesie, în conformitate cu prev. art. 93 din Legea 18/1991 şi art. 28 din H.G. 131/27.02.1991, documentanţiei care a stat la baza eliberării Titlului de proprietate nr. x din 13.07.1993 de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Cluj, copierea actelor pe care le va considera necesare, acte care să fie autentificate cu formula "conform cu originalul" şi numele persoanei împuternicite să semneze în acest sens, obligarea pârâtului să îi transmită răspunsul la informaţia solicitată în scris, să primească răspunsul redactat de Comisia de analiză la reclamaţia sa administrativă, sancţionarea disciplinară a funcţionarului vinovat şi acordarea de daune morale şi patrimoniale.
In raport de cele mai sus expuse, constată Înalta Curte că nu se poate vorbi despre o identitate de obiect, fiind vorba despre cereri distincte adresate pârâtului pentru obţinerea unor informaţii cu caracter public.
Prin hotărâri potrivnice, se înţeleg acele hotărâri care s-au pronunţat în dosare separate, prin hotărârea celui de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultată din hotărârea pronunţată în primul dosar. Scopul reglementării este rezolvarea situaţiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze cu neobservarea existenţei lucrului judecat, se ajunge la pronunţarea de hotărâri potrivnice ale căror dispozitive sau considerente nu se pot concilia.
Dobândirea efectului autorităţii de lucru judecată, intervine ca urmare a tranşării de către instanţă cu privire la chestiunea litigioasă.
Sfera de acţiune a autorităţii lucrului judecat se răsfrânge asupra dispozitivului, precum şi asupra considerentelor pe care acesta se sprijină, inclusiv pe cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, potrivit art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., deoarece soluţia se întemeiază pe un raţionament juridic, care este expus în motivare.
Autoritatea sau efectul de "lucru judecat" al unei hotarari judecatoresti are doua acceptiuni: Stricto sensu semnifică autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect, cu aceeaşi cauză (exclusivitatea), Lato sensu semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de prezumţia irefragabilă că exprimă adevărul şi că nu trebuie contrazisă de o alta hotărâre (obligativitatea).
Astfel, deşi din perspectiva efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, nu s-ar impune întrunirea triplei identităţi, observă Înalta Curte că nu ne aflăm nici în ipoteza existenţei unor dezlegări date asupra unor puncte litigioase ale procesului care să se opună cu putere de lucru judecat, faţă de a doua hotărâre, a cărei revizuire a fost solicitată, care prin considerente i-a dat o rezolvare contrară, conducând astfel la adoptarea unor soluţii care nu se pot concilia.
În acest sens, trebuie menţionat că instanţa a cărei hotărâre este atacată prin prezenta cerere de revizuire a constatat, în raport de înscrisurile depuse la dosar, că cererea înregistrată cu nr. x/101/19.03.2019 a fost respinsă pe motivul că pârâtul nu are înregistrată in evidenţele sale o astfel de contestaţie solicitată de reclamant.
In concret, revizuentul nu a efectuat nicio motivare asupra acestor considerente prin prisma motivului de revizuire prevăzut de art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., enumerând o serie de sentinţe şi decizii şi invocând o presupusă încălcarea a autorităţii de lucru judecat, ca motiv de nelegalitate de deciziei.
Trebuie avut în vedere şi scopul revizuirii, care nu a fost concepută pentru a deschide părţii nemulţumite o nouă cale de control judiciar cu privire la legalitatea soluţiei pronunţate, astfel cum se configurează din criticile prezentate în cerere şi în răspunsul la întâmpinare, motiv pentru care instanţa constată inadmisibilitatea revizurii.
5. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire
Având în vedere toate considerentele expuse şi ţinând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 527 din 12 aprilie 2019 pronunţate a Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători.
Recursul se depune la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2019.