Territorial jurisdiction in administrative litigation for public legal entity plaintiffs under Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing that the Bucharest Tribunal (Section of Administrative and Fiscal Litigation) is the territorially competent court to hear the case, thereby overruling the Bistrița-Năsăud Tribunal’s declination of jurisdiction. The dispute concerned the annulment of a unilateral administrative act—specifically a compliance note and debt title issued by a ministry's anti-fraud service—challenged by a local administrative unit acting as a beneficiary of a European-funded contract. The decisive legal basis was Article 10(3), second sentence, of Law No. 554/2004, which mandates exclusive territorial jurisdiction at the defendant's seat when the plaintiff is a public authority; the Court held that a local administrative unit qualifies as a public legal person under Article 96 of Emergency Governmental Ordinance No. 57/2019, thus triggering this special public order jurisdictional rule independent of the defendant's status.
Legislator headnote
AI generatedart. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 134 C. proc. civ; Territorial jurisdiction in administrative litigation for public legal entity plaintiffs under Law 554/2004: S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi, în temeiul art. 134 C. proc. civ., s-a suspendat din oficiu orice altă procedură şi s-a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 16.01.2020, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună anularea actului administrativ unilateral reprezentat de titlul de creanţă - nota de conformitate nr. x din data de 10.12.2019.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1 Prin sentinţa civilă nr. 3000 din data de 16 iulie 2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul civil nr. x/2020 a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale. S-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă, în favoarea Tribunalului Bistriţa-Năsăud - SCAF.
În motivarea acestei soluţii, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., art. 1 alin. (1) şi art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 66/2011, aplicând dispoziţiile legale situaţiei de fapt existente în prezenta cauză, şi având în vedere ansamblul dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, instanţa a constatat că în raportul de drept administrativ dedus judecăţii nu Oraşul Sângeorz-Băi are calitatea de autoritate publică în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanţare, ci Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă este organul de stat care acţionează în regim de putere publică, iar în virtutea competenţei legale, de gestionare a fondurilor europene a şi emis actele administrative care sunt contestate în prezenta cauză, UAT Oraşul Sângeorz-Băi având, în speţă, calitatea de persoană vătămată.
Astfel, reţinând incidenţa prevederilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, care consacră competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul reclamantului, reţinând că în speţă nu are relevanţă calitatea de autoritate publică a reclamantei, iar norma instituită prin art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004 trebuie interpretată nu literal, ci în spiritul ei, raportat la poziţia de inferioritate a reclamantei, instanţa a considerat că Tribunalul Bistriţa-Năsăud este competent să soluţioneze cauza.
2.2 Prin sentinţa nr. 237 din data de 20 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetentei teritoriale de soluţionare a cauzei, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
S-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi, în temeiul art. 134 C. proc. civ., s-a suspendat din oficiu orice altă procedură şi s-a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a apreciat că instanţa de la sediul pârâtului este competentă să judece prezenta cauză, având în vedere dispoziţiile art. art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii la Tribunalul Bucureşti (26.08.2019), reţinând că reclamantul U.A.T. Sîngeorz Băi este, potrivit art. 96 din O.U.G. nr. 57/2019, persoană juridică de drept public, neîncadrându-se în teza alin. (1) a art. 10 alin. (3).
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Serviciul Constatare Nereguli Antifraudă a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună anularea actului administrativ unilateral reprezentat de titlul de creanţă - nota de conformitate nr. x din data de 10.12.2019.
Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente teritorial în funcţie de interpretarea dată art. 10 alin. (3) C. proc. civ. prin raportare la calitatea reclamantului de persoană juridică de drept public şi calitatea în care acesta a contractat.
Înalta Curte constată că demersul judiciar ce face obiectul prezentului litigiu vizează anularea Notei de neconformitate nr. x/10.12.2019 emisă în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, în contextul verificării contractului de finanţare nr. x/31.12.2018 cu titlul Amenajare zonă de promenadă pe Valea Borcutului şi asfaltare străzi în orasul Sângeorz Băi, astfel că, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competenţa teritorială de soluţionare a cauzelor în materia contenciosului administrativ "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Totodată, art. 96 din O.U.G. nr. 57/2019 prevede că "Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu", iar art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 defineşte noţiunea de "instituţii publice locale" ca fiind "denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora".
Aşadar, având în vedere că reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi este persoană juridică de drept public, care se regăseşte în concret în definiţia noţiunii de instituţie publică locală, Înalta Curte constată că în cauză sunt aplicabile, sub aspectul competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, prevederile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 antereferite, care atribuie competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul pârâtului, fără a distinge după calitatea pârâtului, competenţa teritorială fiind stabilită de legiuitor în mod exclusiv în raport cu calitatea pe care o are reclamantul.
Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin urmare, în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Sângeorz-Băi şi pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei-Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, Serviciul de Constatare Nereguli Antifraudă în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2020.