Nullity of cassation appeal due to failure to articulate statutory grounds for cassation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 12.12.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au solicitat anularea actului numit "Informare privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x finală" (nr. 33941/09.05.2016 la Direcţia Autorizare Programe) şi a Deciziei nr. 204/07.07.2016 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanţii Municipiul Ploieşti Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, solicitând, în baza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenţii-reclamanţi arată în esenţă că decizia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice de aplicare a corecţiei de 10%, este nelegală şi neîntemeiată, având în vedere starea de fapt, precum şi modalitatea de acordare a punctajului menţionată în Fişa de date a achiziţiei.

Arată că în speţă, contrar susţinerii autorităţii emitente a actului de stabilire a neconformitatii, nota justificativ expliciteaza opţiunea Municipiului Ploieşti pentru factorii de evaluare impuşi, pornind de la faptul ca aceştia stau la baza atribuirii nu a unui contract, ci a unui acord-cadru, având un obiect extrem de complex, reflectat atât de natura obiectivelor de investiţii pentru care s-a dorit achiziţia serviciilor de consultanţă şi proiectare tehnică, cât şi a scopului constând în obţinerea de finanţări nerambursabile pentru diferite tipuri de proiecte.

Astfel, Factorul de evaluare 1 - Gradul de înţelegere a contextului, obiectivelor şi rezultatelor aşteptate ale proiectului - a fost justificat de importanţa accesării rapide de fonduri nerambursabile la nivelul Municipiului Ploieşti, a cunoaşterii în detaliu a tuturor aspectelor critice în acordarea de finanţări nerambursabile, precum şi de importanţa documentaţiilor tehnico-economice (Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic) în buna implementare a oricărui proiect de investiţii, iar cel de-al doilea factor de evaluare - Metodologia şi organizarea propuse pentru prestarea serviciilor - a fost impus întrucât este de o importanţă majoră pentru autoritatea contractantă, deoarece orice întârziere datorată lipsei de corelare a activităţilor prestatorului poate avea efecte negative asupra realizării proiectului şi absorbţiei de fonduri nerambursabile la nivelul Municipiului Ploieşti. De asemenea, susţine că Factorul de evaluare 3 - Planificarea în timp a activităţilor - a fost justificat de necesitatea cunoaşterii de către ofertant a documentaţiilor şi a procedurilor specifice finanţărilor nerambursabile, precum şi a legislaţiei naţionale şi comunitare aplicabile, iar Factorul de evaluare 4 - Analiza riscurilor s-a impus întrucât necunoaşterea riscurilor asociate sau minimalizarea acestora poate conduce la întârzierea depunerii aplicaţiilor de finanţare şi la pierderea finanţărilor nerarnbursabile.

Susţine că stabilirea şi publicarea în SEAP a punctajelor pentru fiecare factor de evaluare şi pentru subfactorii care intra în componenţa acestora, precum şi indicarea punctajului exclude o interpretare subiectivă a membrilor comisiei de evaluare cu privire la aspectele considerate relevante şi a aspectelor omise sau de natură a întârzia atingerea obiectivelor.

Precizează că la data publicării anunţului de participare în SEAP - 09.04.2010, articolul 199 din O.U.G. nr. 34/2006 cuprindea doar 3 alineate, dispoziţia conţinută de alin. (4) despre care autoritatea emitentă a actului sancţionator susţine că a fost încălcată, fiind introdusă de pct. 22 al articolului unic din Legea nr. 279 din 7 decembrie 2011.

Invocă lipsa oricărei sesizări cu privire la neconformitatea reţinută la aplicarea corecţiei financiare, atât din punctul de vedere al documentaţiilor de atribuire, cât şi al derulării acestora, apreciind că procedura de atribuire s-a desfăşurat conform prevederilor legale.

Consideră că situaţia de fapt reţinută în Nota de neconformitate nr. x/2016 nu se încadrează în tipul de abatere indicat la punctul 8 din Anexa la H.G. nr. 519/2014.

4. Apărările intimatului-pârât

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului, având în vedere că aspectele invocate de recurenţi prin cererea de recurs au fost preluate din cererea de chemare în judecată, fără a aduce vreo critică pertinentă hotărârii recurate şi fără a se încadra motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Analizând cu prioritate excepţia nulităţii cererii de recurs formulate de către reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci prezintă starea de fapt şi punctul său de vedere cu privire la soluţia pe care ar fi trebuit să o pronunţe prima instanţă, fără a formula critici concrete în privinţa hotărârii recurate, respectiv fără a arăta în mod expres normele de drept interpretate ori aplicate greşit de către prima instanţă şi nici argumentele pentru care a apreciat în acest mod.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu a fost adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, deoarece recurenţii-reclamanţi nu s-au conformat exigenţelor cerute de lege şi nu au formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de recurs urmează a admite excepţia nulităţii recursului, cu consecinţa anulării recursului.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi va anula recursul declarat de reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti împotriva sentinţei civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.

Anulează recursul declarat de reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti împotriva sentinţei civile nr. 1322 din 11 aprilie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 decembrie 2020.