Tax enforcement suspension; inadmissibility of cassation for correcting material error in judgment's operative part

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a în data de 09.11.2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe paratele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Ilfov (reprezentata de Direcţia Generală Regionala a Finanţelor Publice Bucureşti), solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, sa dispună:

1) Suspendarea executării deciziilor de impunere nr. x din 11.02.2010 emise pentru fiecare reclamant de către parata Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Ilfov, in baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pana la soluţionarea definitiva a acţiunii în anulare.

2) Suspendarea executării deciziei nr. 214 din 06.06.2011 emise de parata Agenţia Naţională de Administrare fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în baza art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pana la soluţionarea definitiva a acţiunii în anulare.

3) Obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 308 din 30 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind suspendarea executării Deciziei nr. 214/06.06.2011.

A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Ilfov, pe capătul de cerere privind suspendarea deciziei nr. 214/06.06.2011, ca rămasa fără obiect.

A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paratei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, pe capătul de cerere privind suspendarea executorii deciziilor de impunere nr. x/11.02.2010.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov reprezentată prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

În baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, s-a dispus suspendarea executării deciziilor de impunere nr. x din 11.02.2010 emise pentru fiecare reclamant de către parata Administraţia Judeţeana a Finanţelor Publice Ilfov, pana la soluţionarea definitiva a acţiunii în anularea acestor decizii.

A fost respins capătul de cerere privind suspendarea executării deciziilor de impunere nr. x/11.02.2010, introdus împotriva paratei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, ca fiind promovat împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

A fost respins capătul de cerere privind suspendarea executării Deciziei nr. 214/06.06.2011, ca inadmisibil.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii formulate în contradictoriu cu ANAF.

În motivarea recursului, a arătat că, deşi instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ceea ce priveşte suspendarea executării Deciziei nr. 214/06.06.2011 emise de ANAF-DGSC, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ANAF în ceea ce priveşte suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/11.02.2010 emise de DGFP Ilfov, în dispozitiv se reţine admiterea în parte a acţiunii în contradictoriu şi cu ANAF.

4. Apărările intimaţilor

Intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţiile nulităţii, lipsei de interes şi inadmisibilităţii, iar pe fond au solicitat respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează:

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (3) şi (4) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător ."

Potrivit art. 445 din C. proc. civ., îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 442-444. Acest text instituie obligativitatea procedurilor expres prevăzute în cuprinsul său, astfel că părţile nu vor putea face uz, pentru aceste motive, de calea de atac a apelului sau a recursului.

În speţă, prin cererea de recurs a fost criticată sentinţa pronunţată de instanţa de fond prin prisma faptului că, deşi instanţa de fond a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii în ceea ce priveşte suspendarea executării Deciziei nr. 214/06.06.2011 emise de ANAF-DGSC, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ANAF în ceea ce priveşte suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/11.02.2010 emise de DGFP Ilfov, în dispozitiv se reţine admiterea în parte a acţiunii şi în contradictoriu cu ANAF.

În opinia recurentei, instanţa de fond a pronunţat hotărârea atacată cu încălcarea dispoziţiilor art. 425 din C. proc. civ. care reglementează conţinutul hotărârii judecătoreşti.

Având în vedere prevederile art. 442 din C. proc. civ., potrivit cărora erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, Înalta Curte constată că criticile recurentei se referă la inadvertenţe în elaborarea dispozitivului, partea având posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale.

În condiţiile în care această cale procesuală este una obligatorie, aspect ce reiese în mod evident din conţinutul art. 445 din C. proc. civ., redat anterior, Înalta Curte, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 308 din 30 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 308 din 30 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2020.