Social housing scoring criteria discriminatory; municipality’s appeal rejected, CNCD fine upheld

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 08.11.2017, reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca prin Primar şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea Hotărârii nr. 531 din data de 27.09.2017 emisă de Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 86 din 03 aprilie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a respins formulată de reclamanţii Municipiul Cluj-Napoca prin Primar şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Fundaţia "Desire"- Fundaţie pentru Deschidere şi Reflexie Socială, împotriva hotărârii nr. 531 din 27 septembrie 2017 emisă de CNCD, ca neîntemeiată.

Totodată, a respins cererea formulată de pârâta Fundaţia "Desire"- Fundaţie Pentru Deschidere şi Reflexie Socială de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

3. Calea de atac exercitată şi motivele de recurs înfăţişate

Împotriva acestei hotărâri au promovat recurs, reclamanţii Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca - prin primar în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

După prezentarea detaliată a contextului raportului juridic, recurenţii-reclamanţi au făcut trimitere la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, rejudecând cauza, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

4. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data 3 decembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 25 noiemvrie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Analiza cererii de recurs

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., vizând modalitatea de soluţionare a cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reţine că sunt nefondate criticile expuse in cererea de recurs pentru considerentele în continuare prezentate.

S-a considerat astfel că soluţia de menţinere a Hotărârii nr. 531/2017 de către instanţa de fond este nelegală, având la baza o greşită interpretare a prevederilor Legii nr. 114/1996, a prevederilor Legii nr. 116/2002, precum şi o interpretare greşită şi subiectivă a criteriilor care stau la baza atribuirii locuinţelor sociale în Municipiul Cluj-Napoca.

1. Intr-o primă chestiune, s-a apreciat că petiţia formulată de A. la data de 20 noiembrie 2016 trebuia respinsă ca fiind tardiv formulată în raport de prevederile art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

Potrivit art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 "Persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei."

Astfel, termenul de 1 an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei reprezintă un termen de decădere, iar titularul dreptului subiectiv are obligaţia de a-şi exercita dreptul prevăzut în norma imperativă doar în intervalul de timp prevăzut de acesta.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 434 din 16 decembrie 2015 dispune modificarea şi completarea Anexelor 1, 2 şi 3 la Hotărârea nr. 150/2013 (criteriile de punctare pentru soluţionarea cererilor de locuinţe sociale şi repartizarea acestora în regim de închiriere începând cu anul 2014, formularele de înscriere pe lista de priorităţi la locuinţe sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei şi locului de depune a dosarelor, precum şi modul de comunicare a acestor informaţii către solicitanţi).

Faptele de discriminare pe care petenta A. le-a reclamat prin petiţia nr. 6247/20.10.2016, şi care au fost reţinute ca atare de Colegiul Director al CNCD prin Hotărârea nr. 531/27.09.2017, au fost stabilite prin Hotărârea Consiliului Local nr. 150/2013, fiind menţinute doar de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 434/2015, sens în care termenul de 1 an prevăzut de art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 curge de la data aducerii acestui act normativ la cunoştinţa publică în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (1) din Legea 215/2001, si anume data publicării pe site-ul instituţiei.

2. Cu privire la sancţionarea recurentului Primarul Municipiul Cluj-Napoca la amenda contraveţională de 3000 RON conform art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, la obligarea la publicarea pe pagina de internet a Primăriei Cluj-Napoca a unui rezumat al prezentei hotărâri conform art. 26 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 şi recomandarea de iniţiere a modificării HCL nr. 434/2015 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, în sensul măririi punctajului acordat pentru persoanele aflate în situaţiile analizate, s-a apreciat că acestea hotărâre este nelegală raportat la faptul că Primarul Municipiului Cluj-Napoca nu este autorul presupusei fapte de discriminare prin stabilirea criteriilor de punctare de acordare a locuinţelor sociale analizate.

Astfel, în pronunţarea Hotărârii nr. 531/27.09.2017, Colegiul Director al CNCD a avut în vedere criteriile prevăzute de HCL nr. 434/16.12.2015 privind modificarea şi completarea Anexelor 1,2 şi 3 ale Hotărârii nr. 150/2013.

Actul normativ analizat nu a fost emis de către Primarul Municipiului Cluj-Napoca, ci a fost adoptat de către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, fiind rezultatul manifestării de voinţă a autorităţii locale deliberative, Primarul Municipiului Cluj-Napoca nefiind parte în raportul juridic presus discriminator analizat de către Colegiul Director al CNCD, sens în care considerăm că în mod-greşit Colegiul Director a aplicat Primarului Municipiului Cluj-Napoca amenda contravenţională de 3000 RON, întrucât acesta nu a fost autorul faptei considerate de către Colegiul Director ca şi discriminatorie.

Pe cale de consecinţă, întrucât în speţă este vorba de autorităţi publice distincte, afirmă recurenta că soluţia instanţei de fond de menţinere ca legală a Hotărârii pronunţată de către Colegiul Director al CNCD nr. 531/27.09.2017 este nelegală, deoarece Primarul Municipiului Cluj-Napoca nu este autorul presupusei fapte discriminatorii, solicitând Onoratei instanţe de recurs anularea acesteia ca nelegală.

3. Pe fondul cauzei, consideră că soluţia instanţei de fond este nelegală raportat la următoarele considerente:

Într-o primă chestiune trebuie avute în vedere categoriile de persoane care pot beneficia de acordarea locuinţelor sociale. Aceste categorii de persoane sunt prevăzute în art. 43 din Legea nr. 114/1996, care prevede că " Locuinţele sociale se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în condiţiile prevederilor prezentului capitol, şi de ele pot beneficia, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele şi familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, tinerii care au vârsta depănă la 35 de ani, tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială şi care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I şi II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii şi văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, alte persoane sau familii îndreptăţite."

Totodată, potrivit art. 42 din Legea nr. 114/1996 .,Au acces la locuinţă socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salariat mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi anterior lunii în care se repartizează locuinţa."

Potrivit art. 30 alin. (4) din H.G. nr. 1275/2000, "criteriile de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, avute în vedere la alin. (2) nu sunt limitative; la acestea se pot adăuga de către consiliile locale şi alte criterii, în funcţie de situaţiile specifice existente pe plan local".

Prin urmare, prevederile Legii nr. 114/1996 se adresează unor persoane cu venituri mai reduse, şi nu se adresează aşa cum a arătat instanţa de fond "grupurilor de persoane vulnerabile social predispuse excluziunii sociale", în privinţa cărora este incidenţă o altă legislaţie specială, şi anume Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, coroborat cu Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale.

Astfel, locuinţele sociale se adresează acelor categorii de persoane care deşi realizează venituri, acestea nu sunt suficiente pentru a închiria sau cumpăra o locuinţă la preţul pieţei, chiria locuinţei sociale fiind doar subvenţionată şi nu gratuita.

Criteriile de acordare a locuinţelor sociale au fost stabilite la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, tocmai pentru a facilita accesul la o locuinţă socială a categoriilor de persoane cu un venit mai redus decât câştigul salarial mediu net lunar pe economie.

Prin Hotărârea nr. 531/27.09.2017, emisă în dosarul nr. x/2016, în urma petiţiei nr. 6247/20.10.2016, formulată de A., Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât următoarele:

- acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obţinerea de locuinţe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilităţi, până la 20 de puncte pentru condiţiile de locuire precare în locuinţe neconvenţionale, în comparaţie cu acordarea de 40 de puncte pentru persoanele care au studii universitare şi 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 10 lit. a) şi h) al O.G. nr. 137/2000J

- aplicarea reclamatului, Instituţia Primarului Municipiului Cluj-Napoca, amenda contravenţională de 3000 RON conform art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000;

- obligarea reclamatului sa publice pe pagina de internet a Primăriei Cluj-Napoca un rezumat al prezentei hotărâri conform art. 26 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000;

- recomandarea reclamatului să iniţieze modificarea H.C.L. nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca privind modificarea şi completarea Anexelor 1, 2 şi 3 ale Hotărârii nr. 150/2013 (criteriile de punctare- criterii de eligibilitate şi de selecţie- pentru soluţionarea cererilor de .locuinţe sociale şi repartizarea acestora în regim de închiriere, formularele de înscriere pe listele de priorităţi la locuinţele sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei şi locului de depunere a dosarelor, precum şi modul de comunicare a acestor informaţii către solicitanţi), în sensul de a mării punctajul acordat pentru persoanele aflate în situaţiile analizate mai sus.

Or, prin decizia civilă nr. 1512/11 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj s-a anulat parţial HCL Cluj - Napoca nr. 434/16.12.2018 privind modificarea şi completarea Anexelor 1,2 şi 3 si HCL Cluj-Napoca nr. 150/2019 cu privire la criteriul de eligibilitate privind accesul la locuinţele sociale prevăzut la pct. I lit. A)11 în măsura în care pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile de asistenţă socială precum şi criteriul de selecţie prevăzut la pct. IV studii.

Or, tocmai acordarea punctajului pentru studii a făcut obiectul analizei în prezenta cauză.

Anularea actului administrativ, cu motivarea realizată în privinţa discriminării legate de criteriul studiilor, se impune a fi acceptată cu putere de lucru judecat şi în prezenta cauză, cât priveşte analiza pe fond a recursului.

Cât priveşte celelalte motive de recurs;

- În ceea ce priveşte tardivitatea petiţiei adresată de intimată CNCD.

Termenul de 1 an din O.G. nr. 137/2000 are a se raporta în mod evident la Hotărârea CL nr. 434/2015, necum la Hotărârea CL nr. 150/2015 pe care o modifică.

Faptul că unele prevederi sunt similare nu are însă nicio importanţă că respectivele criterii discriminatorii ar fi fost adoptate şi printr-un act anterior nu înlătură efectele discriminatorii generate prin propria forţă juridică unilaterală deţinută de noul act administrativ.

În speţă, sunt două acte juridice, cu valoare administrativă, purtătoare în mod individual de efecte discriminatorii separate în timp şi spaţiu (odată efectele discriminatorii produse prin Hotărârea nr. 150/2013, iar altă dată efectele discriminatorii produse prin Hotărârea nr. 434/2015),

Fiecare dintre aceste acte juridice generează în mod individual şi separat fapte de discriminare distincte şi unice în timp şi spaţiu, circumscris datelor şi perioadelor intrate în circuitul civil, chiar dacă au fost săvârşite prin acte sinonimice, constând în acelaşi tip de criterii discriminatorii.

Astfel, termenul stabilit prin art. 20, alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 se calculează de la data la care s-a săvârşit fapta de discriminare, adică, în speţă, de la data la care Hotărârea nr. 434/2015 a produs în mod particular, prin propria forţă juridică, efectele discriminatorii constatate.

- Cât priveşte faptul că nu Primarul ar fi autorul actului discriminatoriu se apreciază ca nelegală hotărârea în speţă, întrucât reclamantul consideră că, nefiind emitentul Hotărârii nr. 434/2015 (emitentul fiind Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca), sancţiunea nu i-ar fi trebuit aplicată,

In primul rând trebuie precizat aspectul că CNCD a sancţionat instituţia primarului Cluj-Napoca în calitatea sa de reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale municipiul Cluj-Napoca, pentru fapta de discriminare constând în aplicarea unui act administrativ de către persoana care deţine personalitate juridică, anume unitatea administrativ-teritorială amintită.

CNCD nu putea sancţiona Consiliul Local pentru adoptarea acestui act administrativ, având în vedere, pe lângă faptul că nu angaja un control de legalitate cu privire la modul de adoptare al actului (control de competenţa instanţei de contencios administrativ), absenţa personalităţii juridice şi a capacităţii de folosinţă şi, derivat, absenţa calităţii procesual-litigioase pasive (în faţa CNCD) a acestui organ deliberativ al unităţii administrativ-teritoriale1.

Aceeaşi imposibilitate se năştea şi faţa de structura executivă a unităţii administrativ-teritoriale, anume primăria municipiului Cluj-Napoca.

Absenţa personalităţii juridice şi a capacităţii de folosinţă generează de plano imposibilitatea angajării răspunderii juridice.

Singura faţă de care se putea angaja răspunderea juridică pentru aplicarea unui act administrativ purtător de efecte juridice discriminatorii era cea care deţinea personalitate juridică, anume unitatea administrativ-teritorială, prin instituţia primarului sau, astfel cum a formulat CNCD, instituţia primarului Cluj-Napoca (strict în calitatea sa subînţeleasă de reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale municipiul Cluj-Napoca, adecvat voinţei nealterate a CNCD).

Chiar dacă s-ar fi putut antrena răspunderea juridică şi faţă de Consiliul Local, prin reprezentant, în calitatea de emitent al actului administrativ, acest aspect nu înlătura răspunderea juridică pentru aplicarea actului (purtător de efecte discriminatorii) a unităţii administrativ teritoriale prin instituţia primarului Cluj-Napoca.

În concluzie în raport de analiza de mai sus, hotărârea instanţei de fond apare ca temeinică şi legală.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum motivele invocate de reclamanţii-recurenţi nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 teza a II-a C. proc. civ. urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanţii Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca - prin primar împotriva sentinţei civile nr. 86 din 03 aprilie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2020.