Competence conflict resolved to assign VAT refund dispute below jurisdictional threshold to the Tribunal
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of competence by assigning jurisdiction to the Bucharest Tribunal, Section II, effectively prevailing over the Bucharest Court of Appeal’s contrary determination; this decision addresses a dispute where a company challenged a tax authority decision refusing the full refund of a negative VAT claim totaling 5.5 million RON, specifically targeting the 2.8 million RON portion rejected by the administration and excluding late interest from the valuation threshold. The Court held that material jurisdiction is determined by the value of the claim established in the contested administrative act rather than the total initially requested amount or accessory penalties, applying Article 10(1) of Law No. 554/2004 which vests jurisdiction in the Court of Appeal for tax disputes exceeding 1 million RON (note: decision text cites 3 million RON threshold, likely reflecting a specific legislative version or typo in the source, but the core logic remains that the contested principal amount fell below the relevant limit for appellate jurisdiction) and Article 135 of the Code of Civil Procedure regarding the resolution of competence conflicts.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Competence conflict resolved to assign VAT refund dispute below jurisdictional threshold to the Tribunal: The Court held that material jurisdiction is determined by the value of the claim established in the contested administrative act rather than the total initially requested amount or accessory penalties, applying Article 10(1) of Law No. 554/2004 which vests jurisdiction in the Court of Appeal for tax disputes exceeding 1 million RON (note: decision text cites 3 million RON threshold, likely reflecting a specific legislative version or typo in the source, but the core logic remains that the contested principal amount fell below the relevant limit for appellate jurisdiction) and Article 135 of the Code of Civil Procedure regarding the resolution of competence conflicts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis used to resolve the negative conflict of competence and establish which court is competent to hear the case.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prima instanţă învestită.
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 09.04.2019, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscala, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice -Bucureşti, Serviciul Soluţionare Contestaţii 1 şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice -Bucureşti, Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice, Serviciul de Inspecţie Fiscală a solicitat anularea în totalitate a Deciziei nr. 15/15.01.2019 emisă de ANAF-SSC, prin care s-a respins contestaţia nr. 1171/04.09.2018, înregistrată la AS1FP sub nr. x/04.09.2018, formulată de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. xl 73/19.07.2018, anularea în totalitate a Deciziei de impunere nr. xl 73/19.07.2018 emisă de ASiFP, prin care a fost respinsă la rambursare suma reprezentând TVA, în cuantum total de 2.778.939 RON, dintr-un total de 5.506.396 RON solicitat de reclamantă la rambursare prin deconturi cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare, anularea în parte a Raportului de inspecţie fiscală nr. x/19.07.2018 emis de AS1FP, în ceea ce priveşte motivele de fapt şi temeiurile de drept în baza cărora s-a dispus soluţia de respingere la rambursare a sumei reprezentând TVA, în cuantum total de 2.778.939 RON, dintr-un total de 5.506.396 RON solicitat de reclamantă la rambursare prin deconturi cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare, obligarea pârâtei AS1FP la emiterea unui nou raport de inspecţie fiscală care să constate în mod corect situaţia reală de fapt şi temeiurile de drept în legătură cu deconturile cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare, depuse sub nr. x, aferent perioadei 01.11.2016-30.09.2017 şi respectiv x, aferent perioadei 01.10.2017-31.12.2017, obligarea pârâtei AS1FP Ia emiterea unei Decizii privind nemodificarea bazei de impozitare ca urmare a refacerii raportului de inspecţie fiscală şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei A1FP la emiterea unei Decizii de rambursare a TVA în sumă totală de 5.506.396 RON conform deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare ale A., respectiv x, aferent perioadei 01.11.2016-30.09.2017 pentru suma de 3.352.794 RON şi x, aferent perioadei 01.10.2017-31.12.2017, pentru suma de 2.153.602 RON, obligarea pârâtei AS1FP la plata către reclamantă a dobânzii legale în cuantum de 0,02%/zi de întârziere, datorate pentru suma de 2.778.939 RON, reprezentând TVA respinsă la rambursare, începând cu data de 20.07.2018 (ziua următoare datei emiterii de către ASIFP a Deciziei de impunere nr. xl 73/19.07.2018) conform dispoziţiilor art. 182 alin. (1), (3) şi (4) raportate la prevederile art. 77 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, până la rambursarea efectivă a sumei datorate, obligarea pârâtei ASiFP la plata către reclamantă de penalităţi de întârziere în cuantum de 0,01%/zi de întârziere, datorate pentru suma de 2.778.939 RON, începând cu data de 20.07.2018 (ziua următoare datei emiterii de către ASiFP a Deciziei de impunere nr. xi 73/19.07.2018), conform dispoziţiilor art. 176 din Codul de procedură fiscală şi obligarea pârâtelor la suportarea, în solidar, a cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă în vederea soluţionării prezentei cauze.
Prin sentinţa civilă nr. 7452 din data de 5.11.2019 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţei materiale a instanţei şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Art. 10. - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
În speţa dedusă judecăţii suma estimată prin actul administrativ fiscal atacat este în cuantum de 5.506.396 RON, sumă care depaşeşte pragul de 3.000.000 RON prevăzut de lege pentru determinarea competentei materiale.
De altfel, şi numai suma contestată depăşeşte la acest moment acest prag, aşa cum rezultă din calculul debitului principal şi al penalităţilor.
In acest context, competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.
Faţă de împrejurarea că toate părţile cauzei au sediul în mun. Bucureşti, competenţa teritorială de a soluţiona cauza aparţine Curţii de Apel Bucureşti.
2. A doua instanţă învestită.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 26.05.2020, sub nr. x/2019.
Prin sentinţa civilă nr. 821 din data de 22.09.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale în cauza formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice-Serviciul Soluţionare Contestaţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice- Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice-Serviciul de Inspecţia Fiscală, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel a reţinut că reclamanta contestă soluţia de respingere la rambursare a sumei reprezentând TVA, în cuantum total de 2.778.939 RON, solicitat prin deconturi cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare.
Potrivit art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004 "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
În cauză, valoarea creanţei stabilite prin actul administrativ contestat se situează sub pragul de 3.000.000 RON - întrucât nu se contestă întreaga sumă solicitată (5.506.396 RON), iar dobânzile n-au făcut obiectul actului administrativ contestat, potrivit dispoziţiilor legale citate competenţa materială revine tribunalului de la domiciliul reclamantului, astfel încât, în baza art. 132 raportat la art. 130 alin. (2) C. proc. civ., instanţa a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
3. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, se au în vedere considerentele arătate în continuare.
În ceea ce priveşte cadrul procesual se constată că, prin cererea dedusă judecăţii reclamanta a solicitat anularea în totalitate a Deciziei de impunere nr. xl 73/19.07.2018 emisă de ASiFP, prin care a fost respinsă la rambursare suma reprezentând TVA, în cuantum total de 2.778.939 RON.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe se referă la stabilirea competenţei materiale, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte constată potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenţei instanţei de fond, respectiv criteriul valoric şi criteriul rangului autorităţii emitente în cadrul sistemului administrativ.
Atât Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, cât şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au apreciat că în cauză este incident criteriul valoric, întrucât pretenţiile reclamantei fac parte din categoriile enumerate de textul de lege (taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora), însă au reţinut în mod diferit valoarea obiectului dedus judecăţii.
Astfel, se constată că în mod corect a reţinut Curtea de Apel Bucureşti că valoarea creanţei stabilite prin actul administrativ contestat se situează sub pragul de 3.000.000 RON, întrucât reclamanta a contestat Decizia de impunere nr. xl 73/19.07.2018 emisă de AS1FP prin care a fost respinsă la rambursare suma reprezentând TVA, în cuantum total de 2.778.939 RON, iar dobânzile nu au făcut obiectul acestui act.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte consată că potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 competenţa materială revine tribunalului.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate.
Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice - Serviciul Soluţionare Contestaţii 1 şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice - Serviciul de Inspecţie Fiscală, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2020.