Revision request over lack of jurisdiction transferred to Court of Appeal.

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cadrul procesual

Prin sentinţa civilă nr. 4769/10.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016, format prin disjungerea capetelor 3-6 din cererea de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr. x/2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal al pârâtului şi al intervenientului, ca neîntemeiată, a respins excepţia nulităţii cererilor, pentru netimbrare, ca neîntemeiată, a respins excepţia conexităţii, ca neîntemeiată, a respins excepţia inadmisibilităţii cererilor, ca neîntemeiată, a respins excepţia lipsei de obiect, ca neîntemeiată, a respins excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministrul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată, a respins ca neîntemeiată acţiunea judecată formulată de reclamantul A., intervenientul B., în contradictoriu cu pârâtul Ministrul Afacerilor Interne şi intervenientul Ministerul Afacerilor Interne, a respins cererea de intervenţie în interes accesoriu, pentru reclamant, a intervenientului B. şi a admis cererea de intervenţie în interesul pârâtului formulată de Ministerul Afacerilor Interne.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A..

Recurentul A. a formulat şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, solicitând admiterea acesteia întrucât excepţiile ridicate de recurent în prezenta cauză îndeplinesc condiţiile de admisibilitate: au fost ridicate în faţa unei instanţe de judecată naţională în cursul unui litigiu; au legătură cu soluţionarea fondului litigiului; nu au mai fost soluţionate prin admitere de Curtea Constituţională a României.

Recurentul B. a formulat, în baza art. 20 din Legea 554/2004, recurs împotriva hotărârii civile nr. 4769/2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti prin care s-a respins cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamantului A..

Ministerul Afacerilor Interne, a declarat recurs incident împotriva sentinţei civile nr. 4769/10.07.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

C. - ministrul afacerilor interne a declarat recurs incident împotriva sentinţei civile nr. 4769/10.07.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

2. Hotărârea supusă revizuirii

Prin Decizia nr. 2563 din 1 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a a dispus următoarele:

- a admis recursul incident formulat de recurentul - pârât Ministrul Afacerilor Interne.

- a casat în parte sentinţa civilă recurată şi rejudecând: a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului ministrul afacerilor interne;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul ministrul afacerilor interne, astfel cum a fost disjunsă şi înregistrată în dosarul nr. x/2016, pentru lipsa calităţii procesuale pasive;

- a menţinut în rest sentinţa civilă recurată;

- a respins recursul incident formulat de recurentul - intervenient Ministerul Afacerilor Interne, ca nefundat;

- a respins recursurile formulate de recurentul-reclamant A. şi recurentul-intervenient B., ca nefondate;

- a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate;

3. Cererea de revizuire şi apărările formulate în cauză

Prin cererea depusă la data de 11.02.2020 şi înregistrată sub nr. x/2016*, A. a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 2563/01.11.2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La data de 24.06.2020, recurentul A. a depus note scrise prin care a arătat că înţelege să precizeze că în cauză, prezenta cale de atac formulată împotriva Deciziei nr. 2563/01.11.2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, este o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 5, 8, 9 şi 10 C. proc. civ. civilă şi art. 21 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat, în esenţă, că instanţa de recurs a încălcat termenul procedural pentru motivarea şi comunicarea hotărârii impus de legiuitor prin art. 17 alin. (3) din Legea contenciosului şi chiar termenul de 90 de zile prevăzut de art. 426 alin. (3) din C. proc. civ., situaţie de natură a atrage nulitatea Deciziei nr. 2563/2019. De asemenea, revizuientul a precizat că în cauză sunt încălcate şi dispoziţiile art. 396 din C. proc. civ., decizia atacată fiind pronunţată ilegal anterior datei de 14.10.2019.

Revizuientul a precizat că prin decizia atacată a fost admisă în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne, în baza întâmpinării semnate de domnul D., fără ca acesta să aibă mandat de reprezentare.

În fine, revizuientul A. a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea Deciziei nr. 2563/2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar solicitând casarea deciziei atacate şi anularea OMAI nr. 600/2005 şi OMAI nr. 23/2015.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Prind Decizia nr. 5979 din 12 noiembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5, 9 şi 10 din C. proc. civ. şi art. 21 din Legea nr. 554/2004, formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi a dispus formarea dosarului nr. x/2020

Examinând cererea de revizuire întemeiată pe 509 alin. (1) pct. 5, pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ. şi art. 21 din Legea nr. 554/2004 formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nedevolutivă, prin care partea interesată poate cere instanţei care a pronunţat hotărârea atacată să-şi desfiinţeze propria hotărâre, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi să procedeze la o nouă judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ. "cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere", singura excepţie de la această regulă fiind situaţia reglementată de alin. (2) al textului de lege enunţat, respectiv cea în care se invocă motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În acest context, pentru cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5, pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ. şi art. 21 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine instanţei care a pronunţat Decizia nr. 2563 din data de 1 noiembrie 2019, astfel încât Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale invocate din oficiu şi va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5, 9 şi 10 din C. proc. civ. şi art. 21 din Legea nr. 554/2004, formulată împotriva deciziei nr. 2563 din 1 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 noiembrie 2020.