Negative conflict of jurisdiction over EU fund claims resolved by assigning case to Tribunal of Bucharest based on public authority plaintiff's seat

Asupra conflictului de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.10.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Consiliul Judeţean Olt, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare - AM POS Mediu a solicitat instanţei:

- anularea Deciziei nr. 59767/20.08.2019 emisă de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - AM POS Mediu prin care a fost respinsă contestaţia nr. 7651/25.07.2019 formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 49324/02.07.2019;

- anularea titlului de creanţă Proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă înregistrat sub nr. x/02.07.2019 emis de Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generată Programe infrastructură Mare - AM POS Mediu, privind contractul de servicii CS 3 nr. 2/04.01.2012 - "Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea A. şi în derularea campaniilor de conştientizare şi informare aferente proiectului" din cadrul proiectului "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Olt", Cod SMIS 27022, comunicat reclamantei anexat Notificării Ministerului Fondurilor Europene nr. 49315/02.07.2019, înregistrată la Consiliul Judeţean Olt sub nr. x/05.07.2019, şi în consecinţă, constatarea eligibilităţii sumei de 280.820,49 RON fără TVA stabilită ca fiind cheltuială neeligibilă (cheltuieli afectate de neregulă), conform punctului 9 din Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor nr. x/02.07.2019, şi exonerarea de la plata sumei de 342.601,31 RON reprezentând creanţă bugetară în sarcina debitorului, sumă alocată din fonduri UE şi de la bugetul de stat, din care 67.397,23 RON TVA, astfel cum a fost stabilită la punctele 11 şi 13 din Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor nr. x/02.07.2019;

- în baza prevederilor art. 15 coroborat cu art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, suspendarea executării celor 2 acte administrative, respectiv: titlul de creanţă Proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă emis de Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - AM POS Mediu, înregistrat sub nr. x/02.07.2019 şi Decizia nr. 59767/20.08.2019 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - AM POS Mediu, până la soluţionarea definitivă a cauzei;

- în cazul în care se respinge capătul principal de cerere, să dispuneţi obligarea B. S.A. la plata sumelor stabilite drept creanţe bugetare prin Procesul-verbal şi Decizia a căror anulare o solicităm prin prezenta, motiv pentru care formulează în acest dosar cerere de chemare în garanţie a acestei societăţi;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi ocazionate cu soluţionarea prezentului litigiu.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 364/11.10.2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 05.11.2019.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în procedura reglementată de O.U.G. nr. 66/2011, competenţa instanţei de contencios administrativ este stabilită în condiţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 conform cu care "(2) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

În speţă, litigiul priveşte acte administrative emise de către Ministerul Fondurilor Europene, care are sediul în Municipiul Bucureşti, valoarea creanţei bugetare stabilite în sarcina reclamantului este de 342.601,31 RON, iar reclamantul este o autoritate publică, astfel încât, în raport de prevederile art. 10 alin. (1), alin. (1) indice 1 şi alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 8421 din data de 04.12.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Consiliul Judeţean Olt şi pe pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare - AM POS MEDIU în favoarea Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, potrivit contractului încheiat între reclamant şi autoritatea publică pârâtă, reclamantul CONSILIUL JUDEŢEAN OLT are calitatea de beneficiar.

Având în vedere ansamblul dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, rezultă că în raportul de drept administrativ dedus judecăţii, nu CONSILIUL JUDEŢEAN OLT are calitatea de autoritate publică în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanţare, ci pârâtul este organul de stat care acţionează în regim de putere publică, iar în virtutea competenţei legale, de gestionare a fondurilor europene a şi emis actele administrative contestate în prezenta cauză, reclamantul având în speţă, calitatea de persoană vătămată şi acţionând ca subiect de sezină pentru protejarea propriilor drepturi sau interese legitime invocate în contradictoriu cu autoritatea publică emitentă a actelor administrative contestate.

Or, în raport de prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, devin incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I, respectiv competentă teritorial este instanţa de la sediul reclamantului, întrucât potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public, cât şi o persoană de drept privat.

2.3. Prin sentinţa nr. 289/2020 din 7 iulie 2020 a Tribunalului Olt, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi s-a declinat cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea judecăţii şi trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

La pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut, în acord cu instanţa iniţial învestită - Curtea de Apel Craiova - că competenţa teritorială rezultă, în cauză, din aplicarea art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 10 alin. (1), alin. (1) indice 1 şi alin. (3) din Legea 554/2004. Potrivit acestor texte de lege, actele administrative emise în contextul O.U.G. nr. 66/2011, pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Această instanţă se determină din punct de vedere material prin aplicarea art. 10 alin. (1) şi alin. (1) indice 1 din Legea 554/2004, iar din punct de vedere teritorial prin aplicarea art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ. Aplicând aceste criterii de stabilire a competenţei, rezultă competenţa materială a tribunalului (valoarea creanţei bugetare este de 342.601,31 RON), iar competenţa teritorială revine Tribunalului Bucureşti, deoarece, conform art. 10 alin. (3) teza ultimă din Legea 554/2004, reclamantul, autoritate publică, se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul litigiului reţinut anterior, sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(1ind. 1) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situaţia în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituţie publică sau asimilată acestora, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Consiliul Judeţean Olt şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Tribunalul Bucureşti.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind reclamantul Consiliul Judeţean Olt în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare-AM POS Mediu în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 noiembrie 2020.