Negative jurisdictional conflict over civil tort claims against private entity severed from administrative claims against public authority

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/21.10.2019 pe rolul Tribunalului Cluj, secţia Civilă, la data de 21 octombrie 2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) şi B. S.R.L., a solicitat obligarea în solidar a pârâţilor:

1.) la plata sumei de 203.000 RON reprezentând media lunară de 7.000 RON/lună, folos de tras nerealizat respectiv, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâţi pentru perioada cuprinsă între data de 29 noiembrie 2016 şi data de 26 aprilie 2019 prin încasarea fără drept a taxelor de pescuit, de pe terenurile proprietatea privată situate în extravilanul loc. Taga Jud. Cluj având categoria de folosinţă ape stătătoare, în Lacul Taga Mare, respectiv 8,00 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x, teren înscris în CF x Taga, având număr cadastrat x si 16 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x,

2.) la plata sumei de 561.294,24 RON reprezentând 280.647,20 RON pe an x 2 ani, folos de tras nerealizat, respectiv, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâţi începând cu 29 noiembrie 2016 pentru o perioadă de doi ani, prin extragerea/recoltarea de peşte din Lacul Taga Mare, de pe terenurile proprietate privata situate în extravilanul loc. Taga Jud. Cluj având categoria de folosinţă ape stătătoare, respectiv 8,00 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x, 11,0809 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x şi 16 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x,

3.) la plata daunelor morale în sumă de 50.000 RON,

4.) la plata dobânzilor legale pentru sumele mai sus menţionate, începând cu data introducerii prezentei acţiuni până la achitarea integrală şi efectivă,

5.) la plata cheltuielilor de judecată.

Acţiunea s-a întemeiat pe răspunderea civilă delictuală fiind invocate în drept dispoziţiile art. 555, art. 1349, art. 1357, art. 1836 C. civ., art. 44 alin. (2) din Constituţie, Legea nr. 30/1994 şi Convenţia EDO.

Prin întâmpinare, pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) a formulat cerere de chemare în garanţie a Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi o cerere reconvenţională prin care a solicitat:

1. anularea contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. x/11.07.2019, nr. y/20.05.2019, nr. z/31.05.2019, de Societate profesională "C.";

2. constatarea nulităţii absolute a actului adiţional la contractul nr. x/11.07.2019 autentificat de Societate profesională "C." prin care se cedează cumpărătorului A. toate drepturile legate de imobilul- teren, inclusiv dreptul de se solicita cu titlu retroactiv despăgubiri de la terţi.

La termenul de judecată din data de 06 martie 2020, reclamantul şi-a modificat acţiunea astfel:

- în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), temeiul de drept pe care îşi întemeiază acţiunea în pretenţii împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura (A.N.P.A.) este în principal art. 1 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul apreciază că răspunderea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), pentru prejudiciile materiale şi morale este o răspundere administrativ patrimonială şi nu va mai fi în solidar cu B. S.R.L. .

În ceea ce o priveşte pe pârâta B. S.R.L., apreciază că răspunderea acesteia nu va mai fi în solidar cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), urmare a modificării acţiunii faţă de aceasta din urmă şi va fi singura pârâtă în prezentul dosar civil.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 298 din 10 iulie 2020, Tribunalul Cluj, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulată de reclamantul A., astfel cum a fost modificată la termenul de judecată din data de 06 martie 2020, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) şi B. S.R.L., precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) şi cererea formulată de pârâta-reclamantă Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), de chemare în garanţie a Agenţiei Domeniilor Statului, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj, secţia civilă a reţinut, în esenţă, că pretenţiile formulate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), ca urmare a modificării de acţiune, sunt o consecinţă a unui prejudiciu generat de un act administrativ al acestei autorităţi, reţinându-se dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Totodată s-a considerat a fi incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ. cu privire la petitul nr. 2 al cererii de chemare în judecată, apreciindu-se că are caracterul unui capăt principal de cerere.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 113 din 21 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de instanţa din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată şi modificată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă, constatând astfel ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, dispunând suspendarea din oficiu a judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa în drept să hotărască asupra conflictului şi să pronunţe regulatorul de competenţă.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Cluj a reţinut, în esenţă, că se impune disjungerea petitelor acţiunii, astfel cum au fost formulate şi modificate privitor la pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională Pentru Pescuit Si Acvacultură (A.N.P.A.), dispunând formarea unui nou dosar, iar cu privire la cererea de chemare în judecată formulată şi modificată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a constatat că se impune declinarea de competenţă, pentru că altfel s-ar ajunge să fie dedus judecăţii instanţei de contencios administrativ un litigiu străin de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, respectiv întemeiat pe instituţia răspunderii civile delictuale/anularea unor contracte de vânzare cumpărare ce nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c)1 din Legea nr. 554/2004.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Cluj, secţia civilă, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată.

Instanţa a rămas învestită, prin disjungere, cu soluţionarea capătului de cerere formulat împotriva pârâtei B. S.R.L., având ca obiect răspunderea civilă delictuală, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 555, art. 1349, art. 1357 şi art. 1836 din C. civ., ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, ale Legii nr. 30/1994 şi Convenţiei EDO, precum şi cu cererile incidentale formulate în cadrul dosarului nr. x/2019

Astfel, reclamantul A. a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâţilor Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională Pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) şi B. S.R.L.:

1.) la plata sumei de 203.000 RON reprezentând media lunară de 7.000 RON/lună, folos de tras nerealizat respectiv, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâţi pentru perioada cuprinsă între data de 29 noiembrie 2016 şi data de 26 aprilie 2019 prin încasarea fără drept a taxelor de pescuit, de pe terenurile proprietatea privată situate în extravilanul loc. Taga Jud. Cluj având categoria de folosinţă ape stătătoare, în Lacul Taga Mare, respectiv 8,00 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x, teren înscris în CF x Taga, având număr cadastrat x si 16 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x,

2.) la plata sumei de 561.294,24 RON reprezentând 280.647,20 RON pe an x 2 ani, folos de tras nerealizat, respectiv, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâţi începând cu 29 noiembrie 2016 pentru o perioadă de doi ani, prin extragerea/recoltarea de peşte din Lacul Taga Mare, de pe terenurile proprietate privata situate în extravilanul loc. Taga Jud. Cluj având categoria de folosinţă ape stătătoare, respectiv 8,00 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x, 11,0809 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x şi 16 ha teren înscris în CF x Taga, având număr cadastral x,

3.) la plata daunelor morale în sumă de 50.000 RON,

4.) la plata dobânzilor legale pentru sumele mai sus menţionate, începând cu data introducerii prezentei acţiuni până la achitarea integrală şi efectivă,

5.) la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea modificatoare a acţiunii, cu privire la B. S.R.L., reclamantul a solicitat menţinerea petitelor introductive din acţiunea formulată, cu precizarea că răspunderea nu va mai fi în solidar cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională Pentru Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.), iar B. S.R.L., va fi singurul pârât în prezentul dosar civil.

Analizând obiectul cererii de chemare în judecată şi temeiurile de fapt şi de drept expuse în susţinerea ei, Înalta Curte constată că prezentul litigiu are natura unui litigiu civil, competenţa de judecare a cauzei în primă instanţă urmând a fi determinată în raport de dispoziţiile C. proc. civ. şi nu de dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Astfel, Înalta Curte reţine că potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, sesizarea instanţei de contencios administrativ are ca premisă vătămarea reclamantului, care se produce fie prin actul administrativ al autorităţii publice, fie prin nesoluţionarea de către aceasta, în termenul legal, a unei cereri.

În acest sens, sub titlul "Obiectul acţiunii judiciare", art. 8 din Legea nr. 554/2004 prevede la alin. (1) că:

"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."

Prin urmare, de esenţa contenciosului administrativ este fie existenţa unui act administrativ, a cărui anulare ori suspendare să se pretindă, fie nesoluţionarea, de către o autoritate publică, în termenul legal, a unei cereri ori refuzul nejustificat de a o rezolva, manifestări sau omisiuni ale autorităţii publice prin care subiectul care poate sesiza instanţa de contencios administrativ se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim.

În cauză, reclamantul nu solicită anularea unui act administrativ şi nici nu invocă nesoluţionarea în termen legal sau refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, astfel cum sunt acestea definite în cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c), h) sau i) din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul a înţeles să îşi întemeieze pretenţiile pe dispoziţiile dreptului comun privind răspunderea civilă delictuală, învestind instanţa de judecată competentă material şi teritorial, potrivit dispoziţiilor C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere natura civilă a litigiului, competenţa instanţei de judecată va fi determinată potrivit dispoziţiilor C. proc. civ., în raport de dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. k), art. 95 pct. 1 şi art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2020.